"asfințit de septembrie. daruri" – 9072 rezultate
0.03 secundeMeilisearchGeorgescu Diana-Maria
Nascuta la data de 14 septembrie la Curtea de Arges, am fost crescuta de bunici in Turnu Magurele. Ei sunt cei ce mi-au insuflat dragostea fata de tot ce e sfant, fata de divinitate. Am inceput sa scriu poezii la varsta de 11-12 ani. Unele au fost pubilcate in revista Liceului Teoretic Marin Preda din Turnu Magurele, Altele in ziarul local, Curierul Primariei. De asemenea, am publicat in ziarul mai sus amintit, si articole cu tenta filosofica. In prezent sunt studenta in anul III la Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Filosofie si Jurnalistica.
3 poezii, 0 proze
CVCesar Abraham Vallejo
Cesar Abraham Vallejo s-a născut la 16 martie în 1892 în Santiago de Chuco, un orășel izolat din Nordul Peru-ului. Bunicile erau indience chimu, iar bunicii, printr-o stranie coincidență, erau amândoi preoți catolici. A fost mezinul unei familii cu 11 copii și a crescut într-un mediu extrem de religios. În 1910, Vallejo intra la Școala de filosofie și litere de la Universitatea din Trujillo, dar trebuie să o abandoneze din lipsa banilor. Între 1908 și 1913 a intrerupt studiile de mai multe ori, lucrând totodată ca profesor sau ca funcționar într-o plantație de zahăr. Cu această ocazie va cunoaște viata infernală și munca din zori și până la asfințit a peonilor pentru câțiva centavos și un pumn de orez. Acest episod îi va inspira atât poezia cât și orientarea politică. Vallejo se întoarce la Universitatea din Trujillor, la studii de literatură și drept, citind cu nesaț cărți despre determinism, mitologie și evoluție. După ce primește masteratul în literatură (1915), el continuă...
13 poezii, 0 proze
LALorenzo Andreassen
Picture of my life....Jamiroquai " ceea ce castiga ei , pierdem noi" eu sunt ceea ce imi place.... ce iti place .....e un fel de a spune cine esti de fapt. de ex: pe mine ma definesc lucrurile care imi plac imi plac parfumurile.... imi place inceputul zilei....din concediu... imi place porumbul fiert ...sa vad crapaturile din pamantul de la tzara imi place la nebunie sa conduc....in toate sensurile imi placea puiul magic de la "Pui de urs" si tigaie ca la mama acasa la "La mama" si ficatei Lyonezi la "Phellipe" si stridiile cu sos de unt fierbinte si lamaie la " Sir Jack" si bif in sange spalat cu vin rosu , facut de mine.. imi place ca stau langa lac si imi place sa beau un pahar de vin la asfintit gandind ce am de facut in viata imi place sa vad zambetul si bucuria celei careia ii ofer flori imi place sa iubesc imi place cu adevarat sa dansez...si sunt super fericit cand gasesc ritmul in partenera... imi place Kazanzakis Imi plac Jack Daniels si Henri Wintermans imi place sa...
3 poezii, 0 proze
Ion Rosca
Nascut si copilarit tare demult in com Bulzesti, jud Dolj Acum... Sunt un arhanghel coborât De pe un zid de mănăstire Și căruia i s-a urât De-atâta searbădă iubire. Privirea nu-mi mai cată-n cer Fiindcă la mine, sub sutană, Se află-ascuns un lucifer, Simțind iubirea ca pe-o rană....etc etc In rest... inginer... mi-e dor... A,am publicat doua volume de poezii: Ninsori târzii, în 2006 la editura MJM Craiova și Decor în asfințit în 2008,la aceeași editura. Lansare de carte, critici literari locali, sinceri, fericiti ca au citit aceste cărți (cunoașterea nu aduce totdeauna nefericire)
1 poezii, 0 proze
ECEnrico Cavacchioli
Enrico Cavacchioli s-a născut la Pozzallo (Siracuza) în 1885 și a murit la Milano în 1954. El e mai cunoscut pentru activitatea sa teatrală, fiind la început critic de teatru și apoi autor dramatic, militând prin toate mijloacele pentru crearea unui teatru de avangardă în Italia. Dintre piesele sale, sunt de amintit L`uccello del paradiso (1920); La campana d`argento (1921); La danza del ventre (1921); Pierrot innamorato (1922); Il cammello (1923) etc. A publicat de asemenea proză: Vamp (1930); Serenata celeste (1932). Față de Marinetti care produce aproape numai arte „poetice” în practica sa, Enrico Cavacchioli este un poet autentic și prin plachetele sale (L`incubo velato, 1907; Le ranocchie turchine, 1909; Cavalcando il sole, 1914), editate în colecția futuristă „Poesia” din Milano, dă o cotă înaltă mișcării avangardiste în care se integrează și are dreptate să se mire Edoardo Sanguineti de „uitarea” ce înconjoară în mod nejustificat poezia sa. (extras din Marin Mincu, Poeți...
0 poezii, 0 proze
AZAndrea Zanzotto
S-a născut la Pieve di Soligo (Treviso) la 10 octombrie 1921. Face Facultatea de litere la Padova, terminând-o în 1942, dar în tot timpul studiilor și după aceea este profesor în satul natal. După o perioadă de „aclimatizare” culturală, petrecută în Franța și Elveția, s-a reîntors să profeseze în același peisaj ce se va transfera treptat în spațiul textului poetic. Primul volum de poezii se numește A che valse? (fiind publicat însă la Scheiwiller abia în 1972) căci debutul editorial are loc la Mondadori, relativ târziu, cu Dietro il paesaggio, în 1951. După spusele poetului într-un interviu, el nu poate scrie decât „în fața/îndărătul peisajului” natal. Fără evenimente exterioare de răsunet, biografia omului Zanzotto se suprapune perfect pe autobiografia poetului. Cele mai îndrăznețe gesturi ale sale sunt chiar operele publicate. Acestea, după debutul amintit, continuă astfel: Elegia e altri versi (1954); Vocativo (1957); IX Ecloghe (1962); La beltà (1963); Gli sguardi i fatti e...
1 poezii, 0 proze
FVFrançois Villon
François Villon (cca.1431 - cca.1474) a fost unul dintre primii mari poeți ai Franței. 1431-probabil la începutul verii se naște Francois de Montcorbier, zis Villon. 1441-Francois Villon, care locuia cu mama sa într-o mahala de lângă mănăstirea Cordelierilor, e adus de către aceasta în casa canonicului Guillaume Villon, unde se stabilește. Poetul își începe studiile la Universitatea din Paris. 1449-Villon este declarat absolvent al Universității. 1451-Celebra strămutare a pietrei numite Pârțul-Dracului din fața casei domnișoarei de Bruyeres, bătrâna pizmașă și rea de gură. Autori: Villon și prietenii săi. Datorită relațiilor canonicului Guillaume Villon, F. Villon îl cunoaște pe Robert D'Estouteville, Marele Prevot al Parisului, și cunoscând-o pe Ambroise de Lore, soția lui Robert scrie Balada dăruită de Villon unui gentilom abia însurat, ca s-o trimită soției sale cucerite cu sabia. Obține iertarea sa și a prietenilor săi. 1452-În urma episodului mai sus amintit, episod cu grave...
38 poezii, 0 proze
GFGustave Flaubert
Gustave Flaubert (n.12 decembrie 1821, Rouen, Franța – d. 8 mai 1880, Croisset) a fost un scriitor francez.Este unul dintre cei mai cunoscuți scriitori occidentali. Cea mai importantă operă a sa este Madame Bovary (1857). BIOGRAFIE: Tinerețea Gustave Flaubert se naște pe 12 decembrie 1821 la Rouen, la spitalul unde tatăl lui era chirurg. Achille-Cléophas Flaubert, fiu de veterinar din Nongent-sur-Seine, a făcut studii strălucite de medicină la Paris și a fost numit mai întâi asistent-chirurg, apoi chirurg-șef la spitalul mai sus amintit, unde își avea, de altfel, și domiciliul. Energic, perseverent, cu un ascuțit simț al datoriei, celebru ca practician, el a format o școală de tineri chirurgi, care i-au purtat venerație și recunoștință. În 1824 a fost învinuit de ateism, dar achitat, recunoscându-i-se mai înainte de toate valoarea excepțională de om și medic. Trăsături ale tatălui lui Flaubert se recunosc în portretul doctorului Larivière din \"Doamna Bovary\". Mama scriitorului,...
3 poezii, 0 proze
asfințit de septembrie. daruri
de Adriana Lisandru
viața o foaie de cort sub care citim pe furate abia înțelese istorii bucuria puntea îngustă pe care o trecem doar îmbrânciți de-ntâmplări și ochilor noștri asfințitul acesta înaintea căruia suntem o...
Ion Druță - umanism și contemporaneitate
de Mihai Cucereavii
ION DRUÞÃ s-a născut la 3 septembrie 1928 în satul Horodiște, raionul Dondușeni. Prima sa carte de schițe și nuvele cu titlul “La noi în sat” a apărut în anul 1953. Cu romanele originale \"Frunze de...
Literatura ca formă a conștiinței etice
de Lucia Daramus
Lucia Dărămuș Articol publicat în revista Tomis, septembrie, 2006 Literatura ca formă a conștiinței etice Literatura ca formă a conștiinței sociale da, a avut de cîștigat de pe urma comunismului în...
Pe Ceair
de Fanuș Neagu
În nopțile cu lună, popa și hoții lui mîncau împreună cu caii iarba gustoasă, rupînd lacomi cu dinții gherinul, mohorul și otava apărută după ploi. Iar spre zori, popa Lescaie, păstrînd mitra pe...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
În Cișmigiu Într-o grădină-n Cișmigiu, pe-o bancă spre estradă, Stau dragul meu acum și scriu și gândurile-mi zboară. Si micul lac ușor brăzdat de lunecarea bărcii, E-o mică mare de cleștar, ascunsă...
Zori și Asfințit
de Mariana Cârdei
Fiicei mele Nicicând trecutul n-a fost recuperat, răscolim amintiri care apoi ne ard, părerile de rău zadarnice sunt. Să-ți porți capul pe umeri cu multă demnitate, să nu-ți pierzi nici o clipă...
Rachmaninov - Vocaliză
de Cristina-Monica Moldoveanu
după ce soarele care murea din nou în astă dimineață însîngerată se ridica frumos și limpede la față chemată să văd această frunză prinsă de firul paingului, singura frunză pierdută, încremenită...
Septembrie de aur
de Gabriel Nedelica
Septembrie de aur și târziu, M-avânt pe-o creastă verde-aurie Și mă lovesc de cerul azuriu Care suav și dulce mă îmbie. Să regăsesc elanul de demult, Elanul candidului copil zburdalnic, Cu ochii...
E crud balsamul de rubin II
de Lorena Craia
Eu mă îndepărtez şi cad în mine, Mă reaşez pe jilţul sufletesc, Afară plouă-ntruna cu rubine Şi-nvăţ cu mine însămi să vorbesc. La stânga am cristelniţi ruginite – Asceţii mei, odată, se rugau Pentru...
Reminiscențe
de Camelia Constantin
Se tânguie o toamnă în orele cărunte și zvonuri către mine ajung că ai mai fi, se întețește vântul și simt adânc pe frunte un rid ce îmi străbate visate veșnicii. În podul palmei mele te văd ca-ntr-o...
Domnitorul Mircea cel Bâtrân
de Razvan Claudiescu
Domnitorul Mircea cel Bâtrân, În Þara Românească-i stăpân, Cu Imperiul Otoman fără antract, Trece dunărea într-un mare impact, Cu fruntea unei forțe însemnate, Bazându-se pe armata cât o cetate, Și...
De ce n-a fost jelită Carmen Zgarbur (4)
de Helia Rimoga
III (\"Eu știu c-ai să mă-nșeli chiar mîine/Dar fiindcă azi mi te dai toată/Am să te iert /E vechi păcatul/Și nu ești prima vinovată\") El și-a amintit rochia ei de cununie civilă – alb cu negru, cu...