"ar fi fost doar un bărbat aflat la sfârșitul imaginației" – 20289 rezultate
0.08 secundeMeilisearch
APAlexandru Protopopescu
Și ca poet, și ca eseist, Alexandru Protopescu își derutează cititorii, fiind, câteodată în cuprinsul aceleiași fraze, popular și academic, frust și sofisticat, grav și ironic. Îi place să spună lucrurilor pe nume, într-un stil pitoresc, de Păcală, dar și să facă demonstrații savante într-un limbaj sofisticat. Este un timid care bravează, un prinț în haine de cerșetor, iar uneori un prinț în haine de prinț. Dacă nu și-ar fi cheltuit viața cu atâta nerăbdare, așa cum își cheltuiește un copil banii într-un parc de distracții, ar fi putut ajunge un mare scriitor. S-a născut la 30 august 1942 la Fălticeni, ca fiu al unui bărbat în vârstă. La optsprezece ani a debutat cu versuri în Iașul literar. Între 1960-1965 a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. După terminarea facultății, a fost preparator la Institutul Pedagogic din Constanța (1965- 1967), redactor la revista Tomis (1967-1974), bibliotecar la Biblioteca Județeană Constanța (1974-1976),...
2 poezii, 0 proze
EMErnest Maftei
Ernest Maftei (* 6 martie 1920, Prăjești, județul Bacău ; † 19 octombrie 2006, București) a fost un actor român, epigramist și adept al Mișcării Legionare. S-a născut la 6 martie 1920 în comuna Prăjești, lângă Bacău. La Școala Normală din Bacău a debutat cu versuri în revista Liliacul, editată împreună cu patru colegi. Deși a fost un prețuitor constant al farmecului feminin, actorul nu a fost căsătorit decât o singură dată. Fiul său Gheorghe (Gheorghiță) Maftei este un artist plastic cunoscut În noaptea de 21 decembrie1989participă, alături de tineretul român, la manifestația anticomunistă de la Piața Universității. Avea să lase familiei un bilet cu următoarele versuri, pentru cazul în care nu s-ar mai fi întors: „În lutul greu din care am plecat / Am frământat simțire. / Din ură am clădit iubire. / Între seninul din Înalt / Și jalnicul de jos / Mereu m-am întors / În lutul greu din care am plecat. / N-am fost învins, dar nici n-am câștigat. / Mi-e barba alba, încâlcită, roasă. /...
1 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
NBNicolae Marius Buchiu
Interesul meu pentru literatura s-a dezvoltat relativ lent si, as spune, pe masura ce scrisul a inceput sa ma preocupe mai serios. Imi amintesc ca scriam sau incercam sa scriu inca pe la 13 ani. Nu am pastrat lucrari de atunci si nici nu consider ca ar fi fost cazul. M-am nascut in apropiere de Ploiesti insa copilaria mi-am petrecut-o in cea mai mare parte la Campina. Imi este destul de clar ca am scris putin, si pentru ca poate fi bine si asa. O auto-cenzura nu cred ca ar putea intra in discutie, insa in general ma gandesc de doua ori inainte de a fi convins ca realmente am ceva de spus. Pot aparea pierderi astfel din ceea ce impulsul de moment ar putea genera, si oricine e constient de asta; insa precizez ca fac parte, dupa convingerea personala, desigur, din categoria celor cu un simt al ridicolului ceva mai dezvoltat. In ce priveste studiile, am urmat ASE-ul. Trecand la partea de interes ce priveste literatura, am participat la doar un singur concurs literar, in perioada liceului,...
47 poezii, 0 proze
JLJemna Ramona Laura
Luni Sunt singura in camera. De fapt, sunt iar singura...in viata. Pentru a cata oara? Ce rost are sa mai fac fac socoteala? Important acum e prezentul. Scaunele " tac ", nu scartaie nici unul. Cand spui "sunt doar cu mine", in interiorul tau doresti sa fi pronuntat acest cuvant pentru ultima oara. Vrei ca semnificatia, incarcatura lui s-o uiti cat mai repede. Si vin ploi...si sterg o parte din cenusiu. Iar apoi...dupa ploaie rasare soarele si purifica atmosfera. Da...dizolva semnificatia tristetii. Mi-am scos un sandwich si mananc. Ma cauta cineva...dar nu pot sa raspund. De ce? Pentru ca azi doresc sa stau de vorba doar cu "tine", cu trecutul pe care vreau sa-l uit. Pe care faptele-l pastreaza, dar pe care l-am ascuns in mine. Si care m-a facut sa ma simt uneori atat de singura, singura...chiar cand eram inconjurata de atatia prieteni. Trecutul..."taci", as vrea sa-i raspund iritata eului meu! Si totusi el are dreptate. Ar fi fost bun de geolog. Sapaturile lui duc totdeauna la...
2 poezii, 0 proze
Radu Dorela
Nu stiu daca o biografie este foarte relevanta in cazul meu, dar ceea ce pot spune despre mine este ca sunt in clasa terminala intr-un liceu de limba germana din Sibiu..pana sa ajung aici am studiat in orasul meu natal, Deva.Trecutul meu nu a fost plin de evenimente iesite din comun..n-a fost nici roz si nici negru asa ca nu voi povesti prea multe despre mine. De mica am avut inclinatii spre literatura, in special poezie.De scris am inceput sa scriu de pe la varsta de 13-14 ani. Am studiat si mai studiez limbile straine...probabil pe viitor tot asta voi face. Momentan vorbesc cursiv 3 limbi straine(germana, franceza, engleza) + romana, dar prima si vesnica pasiune va ramane poezia si literatura. Cam asta ar fi de spus despre mine. Sper doar ca poezia mea sa fie apreciata...daca nu, inseamna ca nu am stofa de poet si asta este, incercarea n-are moarte...
13 poezii, 0 proze
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Alexandra Mihaela Munteanu
"Artiștii buni există doar în opera lor și, drept urmare, sunt cu totul neinteresanți în ceea ce priește personalitatea. Un poet mare, un poet cu adevărat semnificativ, este ființa cea mai lipsită de poezie dintre toate făpturile. Dar poeții inferiori sunt absolut fascinanți. Cu cât versurile lor sunt mai proaste, cu atât mai pitorească este înfățișarea lor. Simplul fapt de a fi publicat un volum de sonete de mâna a doua îi face irezistibili ca pesonalitate. Ei trăiesc poezia pe care nu o pot scrie. Ceilalți scriu poezia pe care nu îndrăznesc s-o transpună în viață"(Oscar Wilde - Portretul lui Dorian Grey). Sunt un copil de abia 16 ani(fac 17 în aprilie).Cu siguranța nu contează că sunt redactor-șef adjunct la revista "Adolescent" sau că am fost la multe olimpiade. Momentan tot ce ar putea conta e că îmi place să scriu, deși, recunosc, mi-e îngrozitor de frică să o fac. Poezia nu e punctul meu forte, dar nu aș putea să spun că excelez în proză. Probabil mă integrez în categoria de...
8 poezii, 0 proze
SAStoica Alexandra
Imi place vantul. Imi plac norii care ascund in spatele lor speranta soarelui. Caut sa ma cuibaresc prin munti. Ei sunt casa mea. Nicaieri nu ma simt mai libera ca acolo. Urc pe culmi ca sa pot fi mai departe de realitate. Primul meu „succes literar“ a fost in clasa a V-a, cand am scris compunerea „Frunza”. Era o poveste trista despre trecerea timpului si greutatea cu care ne despartim de trecut, apoi de viata. Bineinteles, pe vremea aceea nu cunosteam complexitatea de care vorbesc acum. Pe atunci eram multumita ca am reusit sa personific o frunza si sa creez o poveste deosebita. Apoi au urmat alte publicari in culegeri de eseuri si reviste ale liceului –am fost eleva a Colegiului National I. L. Caragiale, din Bucuresti – din cadrul unor seminare interdisciplinare. Apoi am scris doar pentru mine. Dar mi-am dat seama ca mi-ar placea ca numele meu sa insemne ceva, pentru ca in lumea asta exista un loc si pentru mine. Imi sunt foarte dragi lucrurile provocatoare. sau imi place sa-mi...
4 poezii, 0 proze
GPGeorge Pallady
Membru al "Academiei Bârlădene". "Activitatea societății literare "Academia Bîrlădeană" se înscrie în lanțul unor prestigioase manifestări care au dat contur vieții culturale a Bârladului de-a lungul anilor. Poate dacă acestă societate nu și-ar fi fãcut din tradiție un drapel și din localism o armă de luptă, locul ei în cultura românească ar fi fost altul. Totuși "Academia Bârlădeană" rămâne un foarte frumos moment de interes nu numai local, mostenirea ei, preluată critic, putând fi valorificată în realizarea scopurilor prezentului. Activitatea societății literare bârlădene se intensifică simtțitor - cantitativ , dar și calitativ - după 1920. Erau acum cunoscute sezătorile cu public (peste 60 la număr), la care coferențiau George Tutoveanu, Victor Ion Popa, G.G. Ursu, Mircea Pavelescu, George Pallady, George Tutoveanu, Ionel Teodoreanu, Anastasie Mândru, Tudor Vianu, I. A. Basarabescu."
1 poezii, 0 proze
ar fi fost doar un bărbat aflat la sfârșitul imaginației
de Daniel Dăian
un bărbat cu un pahar gol în mână care cerșea setea asta ar fi fost dacă nu interveneau zâmbăreții cu aripi pacificatorii de ocazie să-i spună că încă mai are de trăit vina din formol încă este un...
Dacă dragoste nu e…
de paviliuc alina cristina
Povestea noastră își are germenele într-un moment a lui martie 2005 când o rupsesem cu o hotărâre înverșunată, după alte câteva tentative, de M. Credeam atunci că nu l-am iubit niciodată autentic pe...
Despre iubire și rațiune în Balcani
de Liviu Comșia
„Tandru și rece” (Ed. Cartea Românească, București, 2007), roman de Felix Nicolau. După ce admiri execuția tipografică a cărții, nedumerit, te întrebi: De ce tandru? De ce rece? Ce șaradă poate fi și...
Bunul prieten al sonetului, Shakespeare
de Ionescu Miki-Dan
Bunul prieten al sonetului de Dan Ionescu În topul târgului librorum Gaudeamus din 2010 de la Craiova, cartea Sonetele lui Shakespeare, apărută la editura Scrisul Românesc, a fost lansată în prezența...
Sindromul - V -
de Emil Iliescu
Când Claudiu deschise ochii, totul în jurul său era alb. Pereți imaculați îl înconjurau, pe cel din fața lui atârnând o icoană a Mântuitorului. Întoarse privirea spre brațul drept, de unde venea...
Sexcursii de shopping
de felix nicolau
A trebuit mai întâi să las să treacă vâlva. Să scrii despre noutăți e adesea un atentat la adresa obiectivității. Imposibil să nu fii influențat de zvonuri, păreri, laude și efervescențe mondene....
Minima moralia
de nicu brezoianu
,,Mă numesc Ioana, am o vârstă pe care nu o pot dezvălui, sunt master în psihologie, necăsătorită și, până acum 5 luni, am avut o relație destul de profundă cu un om deosebit pe care îl iubeam și...
notite de cititor
de Dana Stanescu
Orasul si cainii-Mario Vargas Llosa Senzatia e de scufundare intr-un lichid amniotic, iti intra in gura, pe nari si tu iti invingi teama si repulsia si incepi sa respiri normal, se face cald si …...
Apocalipsa și comoara mondială
de Emilian Lican
Femeia este comoara mondială a fiecărei țări. Ea trebuie protejată și respectată de fiecare țară de pe Terra. Dincolo de orice discuție despre egalitatea în drepturi dintre bărbați și femei, eu cred,...
Timp rătăcit
de ovidiu cristian dinica
Puștiul simțea aerul rece al dimineții, ce-i pătrundea sub haine, în timp ce, însoțit de alți doi membri ai familiei, grăbea pasul spre autobuzul ce urma să-i ducă la munte. Alături se afla tatăl...