"aproape ca la paris" – 20150 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
DWDan Waniek
Am educat mâna stângă pentru șoriceii ce-mi mișună pe masă... Am zis apoi j'ai vécu, aproape ca abatele acela, bun la inimă ca un medic de plasă... Ce să zic? La capăt de drum nu mai sunt decât începuturi eterne a capella, nu însemnări, n-ai nici casă... Necum biografii, muieri, ori plângeri spre Cruella. Aplauzi doar din dreapta, cine să te mai descoasă ? Autorul locuiește și lucră la Paris ( în Francia, dar visează doar la Navarra... ). Dan Waniek este medic român ( cu numele cel meseriaș ce vine de la protovasconicul *bade, întregitor, care după Vennemann a dat deponentul - căci nu are pasiv - și defectivul - căci nu are perfect - Lat. mederi, a vindeca, verb dual, pentru că are complement atât cu dativul cât și cu acuzativul :-).
7 poezii, 0 proze
APAldo Palazzeschi
Aldo Palazzeschi (pe numele real Aldo Giurlani) s-a născut la 2 februarie 1885 la Florența. Urmează inițial o școală de actorie (avându-l coleg pe Marino Moretti), fiind chiar actor pentru o perioadă în compania teatrală a Lydei Borelli. Trăiește izolat aproape tot timpul la Florența (cu unele sejururi la Paris) până în 1941, când se mută la Roma unde va și deceda la 17 august 1974. Pe propria cheltuială îi apar primele trei plachete de poezie: I cavalli bianchi (1906), Lanterna (1907) și Poemi (1909). Va adera la mișcarea futuristă, publicând L\'incendario în 1910 sub auspiciile lui T.F. Marinetti. (Aici, e de observat că Drumețul incendiar al lui Gellu Naum apare abia în 1936). Deși mai revine în 1925 la Vallecchi cu o antologie, intitulată Poesie, Palazzeschi va traversa apoi o lungă etapă de proză (având ca punct maxim apariția romanelor Stampe dell\'800, 1932; Le sorelle Materassi, 1934). Spre sfârșitul vieții, cu Cuor mio (1968) se întoarce către actul poetic, retrăindu-l cu...
0 poezii, 0 proze
stejarel ionescu
Stejărel Ionescu, s-a născut în Ardeal, în lunca Mureșului, la poalele Cușmei Dacilor, sub Măgura Uroiului aproape de Simeria în 05.11.1955, din părinți intelectuali, mama contabilă, iar tatăl, tehnician normator. Copilăria și-a petrecut-o în satul său natal de pe malul Mureșului. Deoarece nu s-au înțeles părinții au divorțat când avea șase ani. Și a rămas să fie crescut de mamă . Clasele primare le-a făcut în satul său, Uroi ,iar cele gimnaziale și primele clase de liceu în Simeria. La vârsta de 17 ani s-a mutat cu întreaga familie la Deva, unde a terminat și ultimile două clase de liceu, la Colegiul Național Decebal De scris s-a apucat destul de târziu, la aproape 22 ani pe când își satisfăcea stagiul militar. Așa se face că prima poezie ce a scris-o întitulată „Dor de țară”, i-a apărut la gazeta de perete a unității militare unde își satisfăcea stagiul militar, și într-una din revistele de profil ale armatei, din București. Între 1976-1977, a avut probleme cu...
15 poezii, 0 proze
BMBuda Sorina Maria
Am fost copil, am reușit inconștient să ajung adolescentă, iar acum mă aflu la granița cu tinerețea, pe care o chem, o refuz... Realizările mele sunt: iubirea pentru oameni, natură, artă, timp, incert, complicat; fericirea pe care le-o aduc celor de lângă mine (în special, părinților), aproape 12 ani de școală și cam atât. Scriu versuri, le șterg, le recuperez, le învârt și îmi adăpostesc acolo tot ce simt eu că trebuie să păstrez ca amintire pentru vremuri de amnezie. Știu că nu am destulă îndemânare și apreciez remarcile critice. De asemenea, știu că nu voi fi niciodată un poet, deși mi-ar plăcea.
6 poezii, 0 proze
DBDimitrie Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu (n. 1825 Bolintin-Vale - d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, participant la Revoluția de la 1848 și diplomat. Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său Ienache își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji. Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut de rude mai avute. Se susține de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul...
62 poezii, 0 proze
MTMarina Tsvetaeva
Marina Ivanovna Țvetaeva s-a născut la Moscova pe 8 octombrie (26 septembrie-stil vechi) 1892 în familia unui profesor universitar. De la vârsta de 6 ani începe să scrie versuri, atât în limba rusă, cât și în poloneză și finlandeză. Învață la Moscova, apoi în pensioane din Europa, respectiv Elveția și Germania. Primele versuri pe care le publică, atrag atenția criticilor vremii(V. Briusov, M. Voloșin, N. Gumiliov), fiind considerată de către aceștia o poetesă deosebită. În 1912 se căsătorește cu Serghei Efron , ofițer în garda albă și, se pare, agent dublu. În 1922 – emigrează la Berlin, apoi se mută în Praga. În 1925 se stabilește în Franța. În 1939 se întoarce în Rusia Sovietică. La scurt timp, îi sunt arestați soțul și fiica, soțul fiind împușcat, iar Ariadna închisă în Gulag, unde va supraviețui 16 ani. Țvetaeva aproape că nu mai scrie poezie, se dedică traducerilor. La începutul războiului se evacuează la Elabuga. Nu are un loc de muncă, nu are o casă. La 31 august 1941 se...
27 poezii, 0 proze
Serban George
Iubesc tot ce este legat de artă. Am profesat aproape o viață ca actor amator, compun muzică ușoară, scriu proză, pictez și îndrăgesc foarte mult poezia. Citind bloguri din Agonia am ajuns la concluzia că sunteți un site serios de unde pot învăța multe. Îmi doresc din inimă să scriu poezie. Versurile cântecelor mele sunt majoritatea personale. Am început să scriu și poezie. Dacă voi fi primit în rândul dumneavoastră , doresc atât proza cât și poezia să fie bine analizate și criticate căci doresc din inimă să scriu o poezie și proză de calitate. Cu stimă George Șerban (Gimi)
5 poezii, 0 proze
GGGheorghe Grigurcu
Gheorghe Grigurcu (n. 16 aprilie 1936, Soroca, Republica Moldova) este un poet, critic literar, eseist și comentator român. Născut în stânga Prutului, a parcurs un traseu biografic care l-a purtat prin Oradea, unde a urmat cursurile liceului, apoi la București, unde a fost timp de un an cursant al Școlii de Literatură "Мihai Eminescu", apoi la Cluj, unde a studiat Literele. A revenit la Oradea, unde a lucrat ca funcționar la „Societatea de Științe Istorice și Filologice” și ca profesor de școală, după care a devenit pentru un deceniu redactor la revista „Familia”, pentru ca, după ce a fost îndepărtat din redacție, să se retragă la Târgu Jiu, unde locuiește și în ziua de azi. Nu s-a considerat însă niciodată un provincial. În prezent este director al revistei „Acolada” din Satu Mare. Scrie de aproape patru decenii cronici literare la cărți de poezie sau de critică, eseistică, teorie literară etc. (nu și la proză) și le risipește în presa din toată țara. A publicat în „Familia”,...
63 poezii, 0 proze
ICIovița Camelia
Văzînd lumina zilei intr-un oraș plin de flori din partea de vest a României.Trăiesc departe de țara mea,dar văzând că toate străzile duc la Roma,pot spune că sunt aproape.Legătura mea cu poesia e un copil mic ce are nevoie de multă dragoste,e multă dragoste ce simt să exprim.Legătura cu natura,meditând asupra ei,a avut un rol important pentru că eu sunt aicea.Creșterea mea ca și persoană ma ajutat să văd mai departe de tot răul ce ne înconjoară.Trăire interioră puternică,dorința de a mă cunoaște și nu în ultimul rând de a cunoaște persoanele ce sunt aproape de mine.Tot ceea ce am făcut până acuma nu are nimica în comun cu poesia,dar trăind zi după zi până acuma,are totul.Mă consider o personă norocoasă ce reușește să găsească fericirea in lucruri simple.Nu a fost mereu ușor și nu este nici măcar astăzi,mergând împotriva cursului de apă nu va fi niciodată,dar dând iubire fără să se ceară nimica în schimb,se primește iubire.Este mai multă fericire dând că primind.Iubesc animalele având...
6 poezii, 0 proze
Valeriu Anghel
Se naste in satul Olteni, jud. Teleorman. Dupa absolvirea cursurilor primare si gimnaziale in Olteni, Valeriu Anghel urmeaza Scoala Medie Mixta de 10 ani din Rosiorii-de-Vede. Isi intrerupe studiile timp de cinci ani lucrand ca profesor suplinitor la diferite scoli, sef de birou, metodist. Debuteaza cu poezie in revista Luceafarul in august 1960; in acelasi an intra prin concurs la Facultatea de Limba si Literatura Romana din cadrul Universitatii din Bucuresti pe care o absolva in 1965. Dupa absolvire intra in invatamant si se stabileste in judetul Vrancea; este profesor la Scoala din Negrilesti si la Tulnici. In anii '90 desfasoara o intensa activitate publicistica (Tribuna invatamantului, Milcovul, Informatia, Saeculum s.a.). Incepand din anul 2000 cunoaste o adevarata "explozie editoriala" si este director al editurii Pallas. Scrieri: Vocatie si destin (in colaborare cu Alexandru desliu)-2000; Pseudoversete aproape satanice -2001; Dincolo de toate - 2002; Camasa de racoare -2003;...
3 poezii, 0 proze
aproape ca la paris
de Mirela Lungu
te-am invitat de ziua mea într-un club retro să ascultăm împreună concertul aproape ca la paris cu niște amici mai mult sau mai puțin cunoscuți să decartăm amintiri cu poeți și saituri a peu pres...
Amintiri, de la Fundeni
de Mahok Valeria
VI Acum, să vă povestesc de pățania nefericită a doamnei F. Când aceasta întră pe ușa salonului, după ce se întorsese de acasă, doamna F parcă nu mai era ea, mi s-a părut schimbată total, aproape că...
Fantasme
de viorel ploesteanu
Să fi fost în urmă cu vreo doisprezece ani, când Remus Vodeanu, patronul unei firme prospere, sărbătorea împlinirea unei jumătăți de secol de viață. Mă rog, este o alăturare de cuvinte nu tocmai...
Mr. și Mrs. Elliot
de Ernest Hemingway
Mr. și Mrs. Elliot încercau din răsputeri să facă un copil, încercau ori de cîte ori era în stare Mrs. Elliot să reziste la treaba asta. Încercaseră la Boston, după căsătorie, apoi încercară pe...
despre fete si chestii rusinoase II
de Mihaela Plesa
Ah, credeam ca aproape am incheiat tot ce aveam de spus in legatura cu intamplarile intunecate din viata mea, dar nu, mi-am amintit de altele, de exemplu am fost la un concurs national pentru a ocupa...
Oly și existența ei volatilă în cartea lui Nicolae Adam „Cum nu murim niciodată”
de Maria Pilchin
Am trăit unele extincții textuale împreună cu o carte primită de la Paris, dar publicată în România. „Cum nu murim niciodată” m-a făcut să intru într-un Macondo fără coordonate geografice. E cartea...
Avem și la Paris
de qasman
Avem și la Paris Motto: “- Ei, acuma, mai du-te pe pământ și te mai plimbă.” Caragiale – Partea poetului Matușa Tamara, a eroului nostru de ultimă oră, nu e chiar de ici de colea. Înlocuirea ei de...
Partage la Paris (1)
de Vlad Solomon
Exista la Paris, până în anul 2005, “Académie Universelle des Cultures”, condusă de Elie Wiesel, care organiza aproape în fiecare an, din decembrie 1993, un forum internațional, pe diverse teme,...
Partage la Paris (2)
de Vlad Solomon
Săptămâna trecută vă povestisem cum am ajuns la Paris, fără valiză și, frânt de oboseală, am adormit la hotel, după un voiaj plin de surprize. Dimineața însă, m-am sculat bine dispus, am telefonat la...
Detalii (la sfert... de secol)
de serban georgescu
Astă vară, pe cînd mă întorceam dintr-o scurtă vacanță la mare, lăfăit pe bancheta din vagonul aproape gol al trenului care mă ducea spre casă, în fereastra însorită pe care priveam absent, după mai...