"amplitudinea legănării" – 410 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCorneanu Antonio Ciprian
Antonio Ciprian Corneanu aparține unei generații literare care se confruntă cu pluralismul estetic post-2000: de la lirica minimalist-confesivă până la experimentalism vizual și discurs performativ. În acest context, el alege o cale mai puțin frecventată astăzi, aceea a lirismului de amplitudine metafizică, care se revendică de la tradiția europeană a poeziei ca spațiu al edificării spirituale. „Așteptând timpul”, volumul de debut, era animat de febrilitatea căutării și de neliniștea tinereții, în timp ce volumul „Catedrale Fragile” marchează un pas către stabilizarea vocii poetice. Dacă în prima etapă dominau emoțiile brute și tensiunea existențială imediată, în noua carte discursul devine simbolic, abstractizat, structurat în jurul unor imagini-sinteză precum catedrala, fragilitatea, tăcerea sau lumina. Volumul se organizează în jurul unei arhitecturi tematice coerente, în care se regăsesc patru axe: 1.Erosul - nu ca pasiune imediată, ci ca drum de inițiere, ca experiență a...
38 poezii, 0 proze
Nichita Stănescu
Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980). În perioada 1944 -...
913 poezii, 0 proze
Eugen Simion
Ioan Eugen Simion (n. 25 mai 1933, Chiojdeanca, Prahova) este un critic literar, editor, eseist, filolog, profesor universitar român, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006. Volume Proza lui Eminescu, 1964 Orientări în literatura contemporană, 1965 Eugen Lovinescu, scepticul mântuit - (Eugen Lovinescu, the Redeemed Skeptic), 1971 (ediția a doua, 1994) Scriitori români de azi, I, 1974 (ediția a doua, 1978) Scriitori români de azi, II, 1977 Timpul trăirii, timpul mărturisirii. Jurnal parizian, 1977, (a doua ediție, 1979, a treia ediție, 1986), 1983 - ediția în limba maghiară Dimineața poeților, 1980, (a doua ediție, 1995, a treia ediție, 1998). Întoarcerea autorului, 1981, (a doua ediție, 1993) Scriitori români de azi, III, 1983 Sfidarea retoricii, 1986 Scriitori români de azi, IV, 1989 Moartea lui Mercutio, 1993 Convorbiri cu Petru Dumitriu, 1994 Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii, 1995 Fragmente critice, I, Scriitura publică,...
1 poezii, 0 proze
amplitudinea legănării
de Marinescu Victor
marile ritmuri din lumina și întunericul din mulțimea unor întâmplări unor spații în care noi facem risipă de noi și ne lovim de carnea ne lovim cu o putere.
Trupul tau
de Andrei Badea
Flacăra delicată a lumânării se zbate ușor în curenții de aer nevăzuți, desenând umbre tremurătoare pe trupul tău. Întinși peste cearceafuri răcoroase, ascultăm „Anotimpurile” lui Vivaldi. Acum e...
Între națiune și popor sau printre
de felix nicolau
În revista Academica Mircea Mâciu amintește de amplitudinea pe care o dădea Dimitrie Gusti conceptului de națiune în studiul „Problema națiunii”, publicat în Sociologia militans (1934). Gusti raporta...
Fără grații
de George Pașa
-1- N-ai cum să știi amplitudinea zborului dintr-o durată, doar fâlfâirea de-o clipă a unor aripi transparente ca visul, nici n-ai crezut vreodată că poți iubi altfel decât simplu, cum respiri, nici...
tu Romă a mea
de Ottilia Ardeleanu
atâtea drumuri mi-au împărțit inima în coordonate carteziene amplitudinea visului meu a trecut dificil de empatia vârfurilor emoției doar tu ai știut să calculezi funcția irațională numerologia a...
Plictisul și spleenul 9,10,11,12
de razvan rachieriu
Letargia provocată de inactivitate, îmi măsoară amplitudinea și intensitatea spleenului, și acesta manifestă idiosincrazie la febrilitatea, fervoarea și fecunditatea creației. Spleenul este invers...
vedere de pe malul meu
de silviu dachin
strig alb tu pleci capul atârni brațele parcă din tot răspunsul meu ai desprins recele și amplitudinea iei o hotărâre pe care eu nu știu să o accept sunt convins că nu ai înțeles începi să râzi...
Nici o diferență
de florin otrocol
Mă uit în mine la fel de atent cum îi privesc pe ceilalți. Nu observ nici o diferență. Deținem la comun și individual aceleași calități și defecte. Dacă se poate vorbi de vreo diferență atunci...
infinitul
de Miteak Pruteanu
credeam că abisu-i infim, îl pui ușor în buzunar, strecori sub raza palidă a lunii un cântec cu glas de cleștar ȘI valuri de ecouri se izbesc cresc amplitudinea tot cresc infinitul ăla mic mă...
Mov în alcov
de rechesan gheorghe
În blocul în care locuiește familia Mreană era pe cale să se producă o mare dramă; dar s-o iau treptat, ca să pricepeți mai bine amplitudinea iminentei catastrofe. Locuind într-un spațiu precis...
Primii oameni
de ovidiu cristian dinica
Veneau pe marginea apei ca și când lumina gândului i-ar fi călăuzit, pe mal cranii albe în rama lemnului prindeau rădăcini. Spre desfătarea păsărilor marea scăzuse, se putea citi în straturi de...
gol in cer
de Dacian Constantin
adevarul este ca am trecut de cateva ori prin pereti cu totul cu tot cu rochia visinie lunga pana in podea si vie sub privirea ta in urma spatiul luase conturul trupului chircind lumina iar aerul se...
Oboseala anonimului de rînd sau...nașterea unui eșec anunțat -cuvinte către Ioan- replică la răspunsul despre dude
de Gelu Bogdan Marin
În frămintarea lor,cuvintele capătă forme aiuritoare.Toate întîmplările noastre s-au scurs și se scurg în această vale în care ni-se uniformizează urmele.Pentru că sîntem muritori ne ciocnim...
De ce citim
de Corneliu Traian Atanasiu
Înainte de a aborda subiectul voi face un scurt ocol. Ceea ce am de gînd să spun va înșela așteptările cititorului. El ar fi trebuit să citească în prealabil ceva cu privire la titlu , și anume, la...
cinci personaje își ucid autorul
de dan mihuț
(visul lui cinghiz) arsura e o zi închisă în altă zi păpuși rusești pe capătul podului zgura se topește ca o lingură de amigo în gura deșertului gobi (mike patton funkadelic) deasupra de lumină un...
între solilocvii se desprind umbre. recviemul
de Ela Victoria Luca
înțelegi îngroparea așa cum eu simt și astăzi laptele negru ochii deschizându-se din ce în ce mai lent sub monedele de schimb aruncate la poarta sihaștrilor acolo sus cetatea are umbra tot mai tăcută...
ver_bum_bum_bum. stop
de Ela Victoria Luca
e un risc să ieși la plimbare prin oameni, să le atingi istoria incertă, muchiile. ajungi în fața porții lor (in)umane, nu vrei să intri, nu vrei să iei nimic din praful celuilalt. și-așa îți sunt...
