"am învățat în sfârșit să râd precum dacii" – 22196 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
SISandrina-Ramona Ilie
Numele meu e Ramona Sandrina. Pentru prieteni sunt Ramo. Sunt de meserie publicist. Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Nu cred în compromis, dar cred în unicitate și în puterea promovării pe bune. Mă puteți găsi pe mai multe reviste culturale, literare, social-politic și lifestyle, cum ar fi: WebCultura, Catchy, Vrancea Media, Stelian Tănase, Dunărea de Jos, etc Am învățat în cei peste 10 ani de publicism că nu poți scrie întotdeauna pentru toată lumea, dar te poți strădui mereu să fii o versiune mai bună a ta pentru cei care te citesc și te răsfoiesc. Eu nu sunt ca alții. Eu sunt ca mine. Și îmi place să fiu eu însămi! Pur și simplu îmi place în pielea mea! "Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!" - Paulo Coelho
103 poezii, 0 proze
PIPOPA ST. IOAN
Născut la data de 2 mai 1935 în com. Valea-Mare, jud. Vâlcea. Absolvent al Facultății de Filozofie (secția Ziarstică) și al Facultății de Filologie a aceleiași Universități București, am rămas dascăl timp de peste patruzeci de ani la școala în care am învățat și eu în primii ani. Și mai am mândria de a fi supraviețuit celor trei ani de închisoare comunistă, după care am fost achitat de Tribunalul Suprem, cu toate că am rămas suspect pentru totdeauna. ȘI UN SFAT PENTRU CITITORII MEI : Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, c-anevoios e drumul, iar ținta... ce departe!... POPA IOAN
6 poezii, 0 proze
AAAnca Anitei
Faceti-va timp sa cititi aceste minunate randuri... Avem timp pentru toate. Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga, sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou, sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine, avem timp sa citim si sa scriem, sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris, avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam, avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu. Avem timp pentru ambitii si boli, sa invinovatim destinul si amanuntele, avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare, avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile, avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam, avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem, avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea, avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem. Avem timp pentru toate. Nu e timp doar pentru putina tandrete. Cand sa facem si asta murim. Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua!! Am invatat ca...
16 poezii, 0 proze
Ssomeone
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta. Am invatat ca atunci cand cazi cea mai buna cale sa uiti E sa o iei de la capat. Am invatat ca iubirea nu e un punct fix,ci e o semidreapta, Despre care stim doar cand incepe... Am invatat ca,desi, exista maine E mai important sa traiesti azi... Am invatat ca niciodata nu vom putea SA IUBIM CU ADEVARAT VIATA!!!!
2 poezii, 0 proze
AGAdriana Georgian
Am învățat prea mult și acum încep să mă întreb de ce... Suntem doar trecători prin această lume (viață) și tot ceea ce învățăm pentru a evolua în plan profesional, ... în lumea de dincolo, nu ne este de folos. Uităm cea mai importantă lecție care ni s-a cerut să o învățăm ... IUBIREA. Suntem preocupați de lucruri efemere: funcții, bani, renume. Din ce avem mai mult, ne dorim mai mult. Totul pare să nu aibă o limită clar definită. Când ajungem să tragem linie, sufletul nostru este pustiu, căci l-am abandonat. Sufletul e cel ce-ți dezvăluie lucrurile pe care mintea nu le poate înțelege și cuvintele nu le pot cuprinde, .... e tot ceea ce rămâne din noi și trece mai departe ...
3 poezii, 0 proze
Borcea Aurel
Am copilărit în București într-un cartier sărac,dar curat.După școala primară am urmat doi ani de liceu la Sf.Sava,după care în urma unei reforme a învățământului am urmat cl.vii-a elementară în cartier.Am urmat apoi,o școală profesională de trei ani la insistențele tatălui meu,pentru a avea origine muncitorească, după moda timpului.Am lucrat câțva ani ca muncitor,după care am intrat într-o școală de ofițeri absolvind-o cu gradul de locotenent.Viața militară m-a adus la Timișoara unde am funcționat până în 1970,când am fost trecut în rezervă din cauza unor neînțelegeri cu șefii.Întretimp am urmat liceul și facultatea de filologie în Timișoara.Am învățat limba sârbă pe care o cunosc bine(scris,vorbit,citit).În continuare am revenit în București unde am lucrat în aviație ca funcționar, până la pensionare în 1995. De câțiva ani m-am stabilit în orașul Salonta jud.Bihor, deoarece din această zonă este originară soția mea.În prezent trăiesc o viață liniștită de pensionar,particip la viața...
26 poezii, 0 proze
GVGeorgiana Vasiliu
M-am nascut in orasul Dunarean de la capatul lumii intr-o zi torida de vara in luna ciresarului - si am crescut leganata de un milion de vise in tara posibilitatilor limitate- Dar am ajuns pe celalalt continent, am terminat o facultate de psihologie si am invatat ce inseamna sa traiesti printre straini.
7 poezii, 0 proze
gabriela ungureanu
M-am nascut in Toplita, judetul Harghita. Am copilarit impreuna cu fratele meu mai mare Mihai, si o gasca de prieteni in acelasi oras. M-am scaldat in dragostea scumpilor parinti de la care am invatat ca viata e o lupta, iar noi putem invinge. Gandul la orasul de munte mi-e starnit de amintirea cizmulitelor in carouri rosu cu alb care-mi purtau pasul spre cladirea uriasa si rece, unde in ciuda tristetii de a ma trezi a nimanui, rasuna zglobiu glasul tinerei educatoare. Apoi imi aduc aminte tenesii ce-mi grabeau pasul pe trotoarele orasului prafuit, genunchii si coatele pline de julituri provocate de neastamparul fetei tunse baietoi, care visa "la mai mare". Evadarea mea, era "departe", care la vremea respectiva se concretiza in hoinareala la munte, pe dealuri, la lacul din satul bunicii si cand nu gaseam mai mult, in imaginatia mea. Copilaria mea a insemnat zambet si tristete, speranta si dezamagire si permanenta cautare a acelui ceva, care intr-o zi il voi gasi si nu il voi mai lasa...
15 poezii, 0 proze
CCCornelia Constantin
M-am născut în localitatea Unirea Județul Călărași în 26.02.1949. De locul nașterii mele mă leagă multe lucruri, chiar dacă viziunea actuală asupra satului de atunci nu mai este aceeași. Aici am învățat să scriu și să citesc la îndemnul mamei mele, o femeie cu puțină știință de carte, dar care recita dumnezeiește din Coșbuc, Eminescu și Goga. Tot aici, școlăriță fiind, am avut șansa de a-mi fi îndrumat primii pași un dascăl care-și făcea meseria arzând - Domnul Tiberiu Chiriacescu, ale cărui învățăminte vor fi coordonate esențiale ale devenirii mele. Pe scurt, aici, în satul acesta de pe malul Borcei, am învățat „să fiu”.Cursurile gimnaziale le-am urmat la școala din sat până în clasa a VI a, când părinții mei s-au mutat în orașul Călărași, unde am continuat atât studiile gimnaziale, cât și pe cele liceale, în cadrul liceului” N.Bălcescu”, primele două clase și la liceul „M.Eminescu „ ultimele două clase. Iau examenul de bacalaureat în anul 1967, an în care devin studentă a Facultății...
26 poezii, 0 proze
Alexandra Bucur
M-am nascut in 91', am vrut la scoala de la 6 ani. Am invatat bine, se putea si mai bine, dar eram prea visatoare ca sa vreau sa fiu cea mai buna...sa lupt pentru mai mult. La 14 ani am plecat la liceu...acum am 16 ani...si sunt inca o visatoare.Imi place sa citesc, sa ma plimb prin parc...si sa compun poezii. Dar sunt doar amatoare.
2 poezii, 0 proze
am învățat în sfârșit să râd precum dacii
de Calotescu Tudor Gheorghe
sunt pregătit să întâmpin toate dezastrele nu mai clădesc aiurea baricade nu mai vreau să obosesc privind lumea la microscop caut vârfurile de unde să văd totul ca în palmă ca pe un destin gata...
Coiosul din Rhodos
de Liviu Andrei
Coiosul din Rhodos Viața la noi în casă semăna cu o toaletă de plajă. Miroase a bărbați. Nu a unitate militară sau a transpirație. Doar a bărbați. Nu știu de ce pe fundul vasului cu salată a rămas...
Exercitii de umor II
de alina
Am o prietena care rade tot timpul. In orice ocazie ea poate puncta fara de gres: isi da capul usor pe spate ca pentru a face loc pototpului de galgaituri cristaline si uniforme. La sfarsit risipeste...
Exercitii de umor III
de alina
Prietenii mei stiu multe bancuri. Eu ii admir si imi place sa ma vad cu ei. Si ei ma admira. Zic ca sunt deschisa. Ca o carte deschisa. De fiecare data cand ne intalnim, dupa 4-5 beri vine momentul....
Cândva
de nica ioana
Obișnuiam să o văd zilnic. Mereu cu un alt zâmbet. Avea vreo șase sute de zâmbete diferite.Și fiecare dintre ele îi aducea seninul în zilele negre. Și imi făcea plăcere să o văd. Speram că într-o zi...
carpe diem
de Ioan Grigoraș
zilele sunt la fel albe negre cu monoclu gri ceasul mormăie monoton aceleași cuvinte la nesfârșit tic-tac m-am săturat să tac de ploaie de caniculă de mersul pe jos duminicile în frac de pinguin sunt...
Noiembrie
de Caragata Cristiana Oana
„− S-a schimbat ceva în tine. − Cum adică?” E 9:30 și trebuie să-mi pun masca aud pașii urcând pe scări o să sune la ușă și ziua-și va începe cursul ca întoarsă cu cheia – Neața! Ce faci? Bine, tu?...
Un nou inceput
de Sinziana Hliboceanu
Simt urma pasului tău apăsând nisipul fierbinte al gândurilor mele, ca o bătaie de inimă...vara aceasta a aprins candela iubirii tale...îmi umezește și acum genele imaginea ochilor tăi contopindu-se...
Made in Romania
de Robert-Marius Dinca
„O bucată de frânghie” În țara lui Ghici, doar în cipici. Am început așa, amintindu-mi de timpurile frumoase, când la ușă aveam yală automată și plecam din casă uitând să-mi iau cheie. De câte ori nu...