"alunecau îngeri pe sentimente" – 11259 rezultate
0.04 secundeMeilisearchCatalin Ionescu
Imi merge mintea si aluneca in idei permanent.
2 poezii, 0 proze
crisan teodora
O stare ingrozitoare, de nemarginita sila fata de tine insuti, cand totul se destrama, cand totul parca aluneca intr'o prapastie, un fel de mahmureala psihica, un gust neplacut in gura, o oboseala adanca, atat de adanca incat pana si ideea mortii o privesti cu plictiseala..
3 poezii, 0 proze
crisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Chwoika
mă plictisesc. într-o zi așa urâtă chiar nu am ce face. melodia se repeta obsesiv. îmi place. mă gândesc la tine și pe ritmul agresiv al lui marylin manson încep sa mă ating. mâna mea coboară lasciv pe tot corpul. îmi imaginez că ești tu, iubire. mintea mi-o ia aiurea și m-i te imaginez la picioarele mele, sărutându-mă cum numai tu știi să o faci. mâinile tale mă ating peste tot, iar buzele tale moi mă alintă. Mâna mea alunecă… „ I don’t care if you don’t want me… ‘ Cause I’m yours, yours, yours anyhow… “ și nu mă interesează nimic. mă gândesc numai la mâinile tale fine, la săruturile fără sfârșit. închid ochii și mă pierd. deodată simt o mână. aș putea să o recunosc oriunde. mă privești curios și mă întrebi ce fac. mă rușinez… nu am mai făcut-o niciodată … - Mi-era dor de tine iubire… când ai venit ? nu spui nimic și îmi faci semn să continui. mi-e greu la început, dar intru în joc. continui să mă mângâi și din când în când îți arunc câte o privire. mă privești și îți umezești...
1 poezii, 0 proze
Petru Anghel
Întors de ani buni în locurile pe care, de drept, de suflet și de dor nu le-a părăsit niciodată, poetul Petru Anghel, născut la 4 aprilie 1931 în comuna Ciugud, județul Alba, se află într-o postură ușor inedită, în fața unui bilanț de moment, dictat mai mult de cifra rotundă a anilor împliniți, decât de elanul creator, nestins încă, neostenit în cuvântul scris, cu aceeași sfială în glas și în mers pe care i-am admirat-o întotdeauna. „Sunt poetul neștiut al unui sat,/sunt chiar satul neștiutului poet/unu-n celălalt adânc, îngemănat/cum de sunet clopotul, încet, încet,/se topește într-un imn nemaiîncîntat.” Poezia alunecă în timp înapoi, la chipul neșters al părinților, creionați cu nostalgie și naturalețe în curgerea timpului, simplu și duios, ca într-o icoană de suflet la care te închini cu drag: „Acasă, cu muma și tata, mereu să mă nasc în April,/ când cerul grădinii e gata/ de păsări cu limpede tril.” Liceul teoretic „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, urmat între anii 1942-1950, a...
1 poezii, 0 proze
Alexandrina Mateescu
Mă numesc Alexandrina Mateescu, sunt născută în miez de iarnă în satul dintre plopi, prin geamul casei mele în fiece dimineață schițez răsăritul, pe care-l port de la primele poezii în suflet. Cel mai frumos joc al dimineții sunt razele de lumină care alunecă printre gene și înfășură sufletul în cîntul veșnic al începuturilor.
22 poezii, 0 proze
Dîrzu Andrei-Ovidiu
I'm Alunelu from Hunedoara, Romania, a graduating student from Informatics College, a becoming artist. My hobbies are: reading books and the imitative arts. I am a funny person and I make the people around me to laugh. When I am sad I am not showing it directly. The sadness is shown many times through the verses I write.
144 poezii, 0 proze
Albu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
alunecau îngeri pe sentimente
de Ștefan Petrea
alunecau îngeri pe sentimente tu erai clădită din cele trei elemente Tată, Fiu și Sfînt Duh. Zburătoareo, ca un paiang mi te strecurai în vise, Pasărea-ți da demîncare-n văzduh citeam o carte îngeri...
pseudosonet schizoid
de Ștefan Petrea
alunecau pe sentimente îngeri ca pe un vesel patinoar eteric ce-n inimă te spală de-ntuneric de răni adînci, de marile-ți plîngeri. de-n gîndul tău ferești tot ce-i feeric doar amintește-ți dacă-n...
Tie...!
de Ana Cîrlan
Cind te priveam copile Vedeam in ochii tai Si marea,si cerul si o cimpie-ntinsa Si livezi pline cu pomi, Iar mina cand ti-am strins-o Bucuria ce-am simtit Nimeni n-o sa inteleaga, Era de nepretuit......
Cum am devenit bogat
de Razvan Dragoi
Eram sărac, în privirile mele nu aveau loc frumusețile lumii, ci doar fantasme, care alunecau dinspre cotloanele întunecoase ale minții, invadându-mi nervul optic și făcându-mă să damnez realitatea...
Scrisori de toamnă
de Alex Stroe
Simt cum cuvintele mor in oglindă intr-o imperceptibilă si vesnică miscare, iar eu, sunt precum ele. Mă privesc in aceeasi oglindă ca si când as privi intr-o balta si, dacă ai privit vreodată intr-o...
Si vinul tau...
de Spiridon Tatiana Andreea
În cinstea mea, în cinstea ta, în ciuda sentimentelor ce le-am simțit cândva beau sticla ta de vin, cea parfumată, pe care o păstrai pentru o altă dată. Ce așteptai? Să te îmbrățișez și să-ți șoptesc...
Ceața
de Morar Florin Teodor
Ați mers vreodată prin ceață? Sentimentele să îți fie atât de albe încât, dacă întinzi mâna, ea va pieri în ceața creată de albul dureros.Uitasem totul, eram un gol, orb, un abis steril, eram desculț...
cea de a treia și ultima clătinare
de Daniela Luminita Teleoaca
dar ora se făcuse bătrână-bătrână n-a putut să ne mai țină orfani ne-am așezat fiecare în spatele celuilalt prima clătinare a venit cu un fulger minuscul de buzunar nici n-am simțit când, căzând,...
Sunetele linistii
de Lory Cristea
Sunt zile în care pătrund în neființă cu totul și aproape că mor.Încercând să trec de granița nevăzută dintre viață și moarte, mă cufund în visare și străbat cu nesaț vămile nebănuite ale...
Poetul de lângă nor
de Ottilia Ardeleanu
Corina Monea este adepta amestecurilor, alchimiilor, parcă o și văd învârtind cuvintele într-un bol magic așezat pe pirostriile cănite ale vieții, încercând să se/ne iluzioneze și să scoată din...
Povești de curentat copiii
de serban georgescu
În cimitir doar cruci de piatră. Ca și inimile celor care le-au conceput. Limacși. Inimi de limax. Priviri, atitudini de limax... ”Mi-e dragă viața” se spune într-un cântec. Dar motivele pentru care...
