"a morții copilărie târzie ..." – 24008 rezultate
0.03 secundeMeilisearcha-b-c
Doua entitati diferite printr-o singura lege
de jkloungsuh
ora-de-televizor
agenția de monitorizare a presei Agonia
de Radu Herinean
imaginea_conventiei
O fenomenologie a imaginii si a eului
de sophie polansky
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
ACAlexandru Colorian
Alexandru Colorian (n. 18 martie 1896, d. 2 octombrie 1971) a fost un poet român asociat cu simbolismul. Opere * 1917: Poeme de război urmate de Basmul morții, 1917 * Preludii în zori, Institutul de Arte Grafice "Îndreptarea", București, 1928 * Inscripții pentru Balcic, București, 1937 * Stampe italice, Tip. Sf. Mânăstiri Cernica-Ilfov, București, 1939 * Poema eternă; Basmul copilăriei; Basmul iubirii; Basmul morții, București, 1941 * Poeme alese, București, 1942 * Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Exil, Tipografia Cernica, București
8 poezii, 0 proze
LVLeonardo da Vinci
Leonardo da Vinci (n.15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia - d. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Franța) a fost un pictor, sculptor, arhitect și om de știință italian. Om de spirit universal, în același timp artist, om de știință, inventator și filozof, Leonardo încarnează spiritul universalist al Renașterii și rămâne unul dintre oamenii cei mai importanți din acea epoca. Aportul său deschizător de drumuri în artele plastice și forța lui de anticipare, neegalată vreodată în întreaga desfășurare istorică a științei, sunt caracteristice uriașei sale personalități, de care a fost permanent conștient. Leonardo a scris în însemnările sale, cu un an înaintea morții, cuvintele cu vibrație de bronz: "Io continuerò" ("Voi dăinui"). Leonardo s-a născut la 15 aprilie 1452, nu departe de Florența, în mica localitate Anchiano, fiind copilul nelegitim al țărancei Catarina și al lui Pietro, fiul notarului din orășelul Vinci. Cele mai frumoase clipe ale copilăriei și ale adolescenței, Leonardo și...
8 poezii, 0 proze
BCBartolo Cattafi
S-a născut la Barcellona (Messina) la 6 iulie 1922. A urmat studii de drept fără a-și exercita vreodată profesia, dar menținându-se tot la fel de distant față de orice ambianță literară. A călătorit în Europa și Africa, rămânând însă totdeauna fidel peisajului messinian. Debutează editorial cu placheta Nel centro della mano (1951), după care au urmat: Partenza da Greenwich (1954); Le mosche del meriggio (1959); Qualcosa di preciso (1961); L\'osso, l\'anima (1964); L\'aria secca del fuoco (1972); La discesa al trono (1975); Marzo e le sue Idi (1977); L\'allodola ottobrina (1979). A murit la Milano la 13 martie 1979. Acest poet ce „se preface pentru a supravieții printre morții trufași/mai mult mort decât viu”, a învățat bine lecția poeziei metafizice montaliene și a depășit-o; în fragmentarea impresiilor desprinse din pânza realului el țese cu o lentă plictiseală tragică câteva pete, câteva „dâre” ale propriei existențe ce se colorează brusc în roșu și dau strania senzație că extincția...
0 poezii, 0 proze
ADAlexandru Dominic
Alexandru Dominic, pseudonim al lui Avram Reichman, poet, dramaturg Data nașterii: 1889-12-01, Data morții: 1942 Localitatea nașterii: București, Localitatea morții: București Volume: Revolte și răstigniri, poezii. Duc, Ed. Luceafarul", 1920; Sonata umbrelor, piesa în 3 acte, jucată pe scena Teatrului Național din București, Buc, Ed. Socec", 1921 (Sub titlul Schatten, jucată la Neues Theater am Zoo, Berlin, 1922); Clopote peste adîncuri, Poesis", 1927. (Referințe: Șerban Pascovici, Sburătorul, 1921, nr. 37; Gala Galaction, Viața românească, XII, 1920, nr. 7; Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. III, Evoluția poeziei Lirice, 1927) *** "DOMINIC, A. (Avram Reichman, 1889-1942). Poet și dramaturg. Liceul la București. Studii sociale și filosofice la universitățile din Bruxelles și Paris. A debutat la "Adevărul" și, în 1907, în paginile revistei franceze "La Société nouvelle". Și-a citit piesa Sonata Umbrelor (1921), pentru prima oara în cadrul cenaclului...
1 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
IFIoan Flora
S-a născut la 20 decembrie 1950 în Satul Nou, județul Pancevo, în Banatul Sârbesc, acum Serbia. A murit la 3 februarie 2005 în București. A fost un poet român din Serbia. A absolvit liceul la Vârșeț apoi Facultatea de Litere din București în anul 1973. Membru și secretar al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor din Serbia. A predat limba română la liceul economic din Alibunar. Din 1977 a fost redactor la ziarul Libertatea și la revista Lumina, iar apoi între 1991-1993 a devenit redactor șef la Ediția Libertatea la Pancevo/Novi Sad. În 1993 se stabilește cu familia la București. A publicat volumele de poezie: * Valsuri, 1970; * Iedera, 1975; * Fișe poetice, 1977 (premiul Festivalului de Poezie de la Struga, Macedonia); * Terapia muncii, 1981; * Starea de fapt, 1984,1986; * O bufniță tânără pe patul morții,1988, 1998 (Premiul Belgrad, Serbie); * Memoria asasină, antologie, 1989 (Premiul scriitorilor din Voievodina); * Tălpile violete, 1990, 1998; * Poeme,...
5 poezii, 0 proze
MSMira Simian
Mira Simian s-a nascut pe 16 mai 1920, la Ramnicul Valcea. Este sotia poetului Stefan Baciu. A colaborat cu proza si poezie in presa din exil: “Revista Scriitorilor Romani” din Munchen , “Micron”, redactor Stefan Munteanu, “Drum” redactor John Halmaghi, “Cuvantul Romanesc” din Hamilton, editor George Balasu Din eseuri amintim: "L´expression du sentiment de la mort dans l´oeuvre de Ionesco", thèse, Université de Strasbourg, 1969 / "La naissance des obsessions fondamentales d´Eugène Ionesco" / "Ionesco et le paradis perdu" / "Evolutia sentimentului mortii în opera lui Eugen Ionescu" A publicat plachetele de versuri “Farmece” (Fundatia Regala Universitara Carol I, Paris, 1966 si in Colectia “Mele”, Honolulu, 1979), “Cantec de frunza” (1976) si volumul de proza poetica, “Fata lui Temelie” (Editura Urmuz, 1974). Obisnuia adesea sa picteze. A decedat in ziua de 2 iulie 1978, in spitalul “Beverly Manor” din Honolulu, Hawaii. Serviciul funeral a avut loc luni 3 iulie la biserica...
1 poezii, 0 proze
CPCamil Petrescu
CAMIL PETRESCU (1894-1957) Camil Petrescu s-a nascut in Bucuresti la 22 aprilie 1894. A urmat cursurile Colegiului \"Sf. Sava\" si ale Liceului \"Gh.Lazar\", apoi Facultatea de Filosofie si Litere. Debuteaza in revista Facla in 1914. Ia parte, in mod direct, la primul razboi mondial. Dupa razboi e, o vreme, profesor si gazetar la Timisoara. In 1921 il aflam la revista Sburatorul, de al carei cenaclu se disociaza in 1933. Este redactor la \"Revista Fundatiilor Regale\", director al Teatrului National din Bucuresti. In 1948 devine membru al Academiei Romane. Debutul editorial se petrece in 1923 cu volumul Versuri. Ideea. Ciclul mortii. Fondeaza publicatiile Saptamina muncii intelectuale si artistice si Cetatea literara. Moare la 14 mai 1957. Intreaga poetica a romanului camil- petrescian exprima renuntarea curajoasa la iluzia cunoasterii absolute o omului. (N.Manolescu) Camil Petrescu, personalitate multilaterala, s-a manifestat creator in cele mai variate directii ale culturii. Cu...
15 poezii, 0 proze
MDMelania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
JCJonathan Coe
Jonathan Coe (nascut in 1961, la Birmingham) a studiat la Trinity College din Cambridge. A fost profesor la University of Warwick, unde a obtinut si titlul de doctor in literatura engleza. Primele sale romane – Femeia intimplatoare (1987), Un strop de dragoste (1989) si Piticii mortii (1990; Polirom, 2006) – impun o noua voce a literaturii britanice contemporane, caracterizata printr-un umor specific, o preocupare pentru problemele sociale si o accentuata tonalitate sarcastica, temperata de un umanism subtil. Romanul Ce hacuiala! (1994; Polirom, 2008) obtine John Llewellyn Rhys Prize in Anglia si Prix du Meilleur Livre Etranger in Franta, iar Casa somnului (1997; Polirom, 2001), considerat capodopera sa, este recompensat cu Writers` Guild of Great Britain Award si Prix MEdicis Etranger. Ulterior autorului britanic i se decerneaza si Bollinger Everyman Wodehouse Prize pentru romanul Clubul putregaiurilor (2001; Polirom, 2004, 2012). Pina in prezent Coe a publicat zece...
1 poezii, 0 proze
a morții copilărie târzie ...
de Cătălin Găian -Konig
ce-ai fi vrut, ochii între coapse să-ți steie pașii cute pe frunte să-ți facă ai fi vrut să fi singur un copil într-o cămașa cu pești darul de aripi al Lumii Noi dinspre Lope l-ai vrut doar pentru...
In biserica
de Remus Cretan
Mergeam pe acelasi drum, care nu a fost niciodata al meu. Era un uluc al tacerilor in panta. Parca eram un vierme pe carare. In acea urcare asidua, straveche, se auzea doar strigarea vietii si a...
marele masturbator
de Salvador Dali
vara agoniza în spatele palisadei la vest se înălța principalul edificiu al orașului construit din false cărămizi roșii se auzea confuz zgomotul orașului câțiva trecători printre care și țărani...
scara mihai eminescu
de Cătălin Al DOAMNEI
când n-am mai putut suporta tensiunea astei vieți cu care lupt m-am întors în copilărie eliberându-mă de atracția gravitațională a morții cum trebuie să se fi debarasat renascentiștii de pietrele de...
Tot raul spre bine !!
de Ionelia Tugui
Povara pe care insusi Nietzsche si-a pus-o in spinare , aceea de a fi un ganditor prin toate fortele lui , l-a facut sa cedeze ca fiinta umana . Ultimele sale zile de viata dezvaluie o priveliste...
Astăzi vorbim despre copilărie
de Cristina Rusu
Străinule prieten, în broscăria din Carpați sunt locuri fecunde, ajunge să dai la o parte scaieții și brusturii și firul apei urcă prin mâna făcută căuș să trezească în tine memoria incomodă. Și...