"Victore, când faci rost de parale, să te prezinți la mine..." – 10799 rezultate
0.06 secundeMeilisearchVictor Jara
Victor Jara s-a nascut pe data de Septembrie 23, 1932 in Lonquen, un mic orasel din Chile. Parintii sai erau tarani. Tatal lui, Manuel, era un muncitor pe cand mama sa, Amada, facea tot felul de treburi marunte pentru bani. Tatal lui Victor avea probleme cu bautura si avea obisnuita sa o bata pe Amanda. Dupa cativa ani, Manuel se muta in alta parte sa lucreze ca fermier iar Amanda a ramane singura sa-si creasca copii. Mama lui Victor muncea din greu, avea o viziune foarte optimista in viata si credea in puterea educatiei. Ei ii placea sa cante la chitara ceea ce il invata si pe Victor. Amanda moare cand Victor avea varsta de 15 ani. Victor isi paraseste casa, abandoneaza studiile pentru a devenit preot, abandoneaza si preotia si intra in armata pentru putin timp. Se intoarce in Lonquen fara bani si proiecte de viitor. Incepe sa studieze muzica folclorica Chileana impreuna cu niste prieteni. Devine interesat de teatru si urmeaza Universitatea de Teatru din Chile. Devine din ce in ce...
0 poezii, 0 proze
VMVictor Valeriu Martinescu
Victor Valeriu Martinescu (n. 16 septembrie 1910, Craiova - d. 1994), cunoscut și sub pseudonimele Marele Contemporan și Delombra, a fost un scriitor român avangardist și un avocat, cunoscut pentru detașarea sa față de orice grup sau dogmă avangardistă. A colaborat la o singură revistă - Meridian. Bibliografia integrală a operei sale este, pentru moment și poate pentru eternitate, pierdută, majoritatea edițiilor fiind mari rarități. A scris poeme și proză experimentală (de pildă, anti-romanul "Cocktail"). În 1950, sub pseudonimul Haiduc, a trimis la Paris un manuscris cu poeme intitulat "România, țara mea". Volumul publicat la Paris sub îngrijirea lui Virgil Ierunca, în colecția "Caiete de dor" nr. 10, a stârnit mare vâlvă. Securitatea nu a reușit să-l identifice pe autor până în 1957, când soția acestuia a destăinuit unei foarte bune prietene cine se ascundea sub pseudonim. Arestat și supus presiunii, a mărturisit adevărul la Securitate. A fost ridicat de pe stradă și dus la...
2 poezii, 0 proze
VBViorica Bota
cand simti ca ceva clocoteste in tine, irumpe ca lava unui vulcan si nu mai poti suporta dogoarea nu te poti salva decat lasand sa iasa la lumina ceea ce s-a infiripat in adancuri. Asta nu inseamna neaparat o fericita eliberare deoarece poti auzi critici aspre, dar e totusi o victorie ca ti-ai invins teama de a ramane singur cu arista mistuitoare a creatiei! Viorica
4 poezii, 0 proze
ESElena Schipor
Lumea-i doar o piatra in care eu am reusit sa prind radacini. "..Singuratatea era cenusie si apasatoare.Sufletul tremura, o falfaire de eter in nemarginire. Timpul alerga alaturi, apa tulbure in care se ineaca toate schimbarile..."("Adam si Eva", Liviu Rebreanu) "Cand dreptatea e indoielnica, eu plec cumpana de partea milei"("Don Quijote", Cervantes) "...Suflete inflorite ieri si vestejite astazi, asemeni florilor cazute in strada, pe care la manjesc toate noroaiele, asteptand sa le zdrobeasca o roata."("Mizerabilii", Victor Hugo) "Acta non verba", "Ad augusta per angusta", "A l'oeuvre on connait l'artisan"(La Fontaine), "Dubito ergo cogito.Cogito ergo sum"(Rene Descartes), "Carpe diem"(Horatiu), "A qui bon tant d'amis? Un seul suffit quand il nous aime."(Florian), "Amicus Plato sed magis amica veritas"(Ammonius Saccas). "Vointa n-a fost de ajutor niciodata si nimanui: din tot ce facem, cel mai discutabil e lucrul la care am tinut mai mult, cel pentru care ne-am impus cele mai multe...
50 poezii, 0 proze
JGJean-Marie Guyau
Jean-Marie Guyau (n. 28 octombrie 1854; d. 31 martie 1888) a fost un filosof și poet francez. A fost printre altele inspirat de filosofia lui Epicur, Epictet, Platon, Kant, Herbert Spencer și Alfred Fouillée, și de poezia lui Pierre Corneille, Victor Hugo și Alfred de Musset. Guyau a avut primul contact cu scrierile lui Platon și Kant, ca și cu istoria religiilor și a filosofiei, în tinerețe prin intermediul tatălui său vitreg, cunoscutul filosof Alfred Fouillée. Datorită mediului în care a fost crescut, a obținut licența în litere la vârsta de 17 ani, tot când a și tradus compendiul lui Epictet. La vârsta de 19 ani publică lucrarea de 1300 de pagini "Mémoire", pentru care a primit în anul 1874 un premiu din partea Academiei franceze de științe morale și politice și care l-a ajutat să obțină un post de profesor de filosofie la Lycée Condorcet. Dar acolo a stat puțin, deoarece s-a îmbolnăvit de o boală pulmonară. Pentru recuperare a mers în sudul Franței, unde a rămas până la moarte-...
1 poezii, 0 proze
VTVictor Tulbure
Victor Tulbure (n. Victor Popescu, 28 martie 1925, Căușeni (Basarabia) - d. 1997) a fost un poet român proletcultist. A compus poezia „Balada tovarășului căzut împărțind Scânteia în ilegalitate”, 1949. A tradus din opera poetului național ucrainean Taras Șevcenko și din cea a lui Serghei Esenin. A scris și literatură pentru copii. Opere * Holde, Colecția Contemporanul, Institut de Arte grafice "Scrisul Liber", București, 1949 * Versuri, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1952 * Laudă patriei, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1955 * Versuri alese, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956 * Vară fierbinte: poem, Editura Tineretului, București, 1956 * Turnul pădurarului, Editura Tineretului, București, 1957 * Poet și Ostaș, Editura Militară a Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R., București, 1958 * Eu nu cânt că știu să cânt, Editura Tineretului, București, 1959 * Țării mele, Editura Tineretului, București, 1961 * Poezii,...
1 poezii, 0 proze
VICTOR COSTESCU
Vreau multe si am facut mult prea putine
2 poezii, 0 proze
Victor AMPARO
nascut in Cluj 15.08.71 liceul neterminat
1 poezii, 0 proze
Vvictor
....
2 poezii, 0 proze
Victor
neah!
1 poezii, 0 proze
Victore, când faci rost de parale, să te prezinți la mine...
de dumitru cioaca-genuneanu
așa cum unii își iau o zi liberă la fel îmi iau și eu o dată pe săptămână ziua mea de tristețe (un drept sfânt al lui Victor Turburea așa cum reiese el din poemul \"dreptul meu la tristețe\" de...
să nu spui după aia că nu ți-am spus
de emilian valeriu pal
dacă aș fi avut vreodată posibilitatea să aleg la naștere atunci aș fi vrut să fiu un drac să bag oamenii în cazane cu furca mă trezesc în mijlocul nopții ca în pîntecul unei vite pe care bunică-miu...
Revederea (31)
de Helia Rimoga
# 21 Victor. Trebuie să scriu despre Victor, cel zis moș Napoleon. Stăm din ce mai mult unul pe lângă altul. I-am povestit mai mult decât celorlalți. I-am povestit toată viața mea. Așa cum stăm ca...
Proxima - Partea a doua: „Planeta Proxima”
de Cornelia Georgescu
*91. Întâlnire întâmplătoare?! Lucian mergea abătut pe drumul spre „Pacifis”, parcă fără a vedea pe unde calcă; noroc că ştia foarte bine drumul, îl cunoştea pe de rost, îl conduceau picioarele fără...
Zi de toamna
de Radu Lupu
Zi de toamnă Îmbătrânise. Trecură anii cu izbânde și înfrângeri, gârbovindu-l. Când se întâmpla să se privească în oglindă, și atunci accidental, nu-i venea să creadă că tânărul nemuritor de...
unde își dau elefanții ultima suflare
de emilian valeriu pal
imaginează-ți că ai sindromul alzheimer te trezești într-o zi și nu-ți amintești cum te cheamă nu-ți amintești nici de dl corneliu nici de alina nici de vaca aia desenată pe pereții biroului poți în...
Casa din abis
de Mateuț Stela
Prin fereastra cu gratii de fier primele raze ale dimineții își făceau apariția. Era un răsărit cenușiu, depresiv și apăsător, la fel ca sufletul Minodorei. Toată noaptea nu a pus geană pe geană....
Casa din abis
de Mateuț Stela
Încăperea în care a fost azvârlită era undeva la demisol. Nu era mai mare decât cămara de alimente a unui apartament de bloc. Un pat de fier și o găleată pentru nevoi fiziologice sub el, constituiau...
Zarzare cu multa apa
de Nicoleta Stefanescu
Vecinul din dreapta casei noastre are curte cu pometuri, cu flori, cu zarzavaturi si cu un caine mare, botezat Vasile, din rasa Maidanez de Lunca Argesului, rasa restrictionata la curtea vecinului...
victor
de Bogdan Ladaru
Victor 1 Miercuri, la 8. 30 p. m., Marele Pinguin a intrat în sfânta cârciumă, cu gazeta literară locală înfiptă în buzunarul stâng al pardesiului. A străbătut holul atâta de îngust încât îl atingea...