"Viața ca un inventar" – 20917 rezultate
0.04 secundeMeilisearchAndrei Tarkovski
ANDREI TARKOVSKI s-a născut pe 4 aprilie 1932 la Zavrajie, în regiunea Ivanovo, Rusia. Fiul poetului Arseni Tarkovski, a studiat muzica, pictura, sculptura, limba arabă și a lucrat în Siberia, în geologie. În 1956 a fost admis la VGIK (institutul Central de Cinematografie al URSS) de la Moscova, unde a studiat la clasa lui Mihail Romm. Atunci, sub influența neorealismului italian, a realizat primele scurtmetraje. Regizorul, pe care Ingmar Bergman îl considera cel mai mare regizor, inventator al unui nou limbaj cinematografic, ce surprinde "viața ca vis", s-a stins din viață la 54 de ani, departe de țara natală, la cîteva luni de la terminarea filmului Sacrificiul. A fost înmormîntat într-un cimitir pentru emigranții ruși în Sainte-Genevieve-des-Bois, Paris. Filmografie Compresorul și vioara - scurtmetraj pentru licența în cinematografie Copilăria lui Ivan Andrei Rubliov Solaris Oglinda Călăuza Nostalgia Sacrificiul Autobiografie Sculptînd în timp
0 poezii, 0 proze
Ina-Stefania Lazar
M-am nascut in Vrancea si am copilarit intr-un sat asezat intre dealuri si langa padure. Viata patriarhala a satului m-a inspirat sa scriu poezii in adolescenta. Apoi, viata la oras mi-a revelat rolul pe care poezia il are pentru constiinta. Consider ca poezia este expresia sufletului liber, a constiintei care prin vers se eliberaza de poverile lumesti si se plaseaza in lumea spirituala. In poeziile pe care le-am scris si le scriu las sa se citeasca in sufletul meu, sa se vada o parte din el si, prin urmare, poezia este parte din sufletul meu care se concretizeaza poetic prin actul de simtire si gandire din momentul creatiei. Prima poezie publicata pe acest site, si anume Manifest pentru poezie si eseu, am compus-o ca raspuns pentru cei care m-au descurajat sa scriu versuri. Doresc sa il citez pe Fénelon: "Ce poate fi mai placut si mai simplu decat sa fii sincer cu tine insuti, neavand nici de ce te teme, nici ce inventa?"
9 poezii, 0 proze
Artur Enășescu
Artur Enășescu (1889 - 1942) Artur Enășescu a trecut prin viață atât de umil încât nici măcar locul de naștere nu-i este cunoscut. După unele opinii este vorba despre Burdujeni; conform altora, de Botoșani. Se pare că tatăl i-a fost un oficiant P.T.T., Alexandru, după numele de botez, devenit ‘conu’ Alecu’ (ca și Alexandru Paleologu) odată cu înaintarea în vârstă și în ierarhia poștelor (șeful oficiului din Botoșani). Viitorul poet era văr cu viitorul actor Ion Manu. Școala nu prea l-a atras, ducându-se la cursuri pe apucate, neîmpins din urmă de mama naturală, aceasta decedând. Artur era rebel la constrângeri de orice fel. A urmat și doi-trei ani la liceul Național din Iași. Bacalaureatul l-a luat cu mari întârzieri, în 1913, după ce a plecat la Paris (1911-1912), pasă-mi-te pentru studii superioare, unde, totuși, după părerea lui Tudor Vianu, care-l prețuia deosebit de mult, a audiat niscaiva cursuri de filosofie. Îi plăcea eleganța vestimentară, adora florile și femeile. Dacă...
4 poezii, 0 proze
Roxana Licu
Nume: Licu Prenume: Roxana Sunt un om simplu, de 30ani, cu experienţe modeste de viaţă, pe care le-am trăit la o intensitate maximă, exagerată poate. Scrisul a apărut în viaţa mea ca un prieten care mi-a ascultat confesiunile - confesiuni doar simţite, nu ştiu dacă se încadrează şi din punct de vedere corect literal sau artistic creat. email: licu.roxana@yahoo.ro
55 poezii, 0 proze
Serban George
Iubesc tot ce este legat de artă. Am profesat aproape o viață ca actor amator, compun muzică ușoară, scriu proză, pictez și îndrăgesc foarte mult poezia. Citind bloguri din Agonia am ajuns la concluzia că sunteți un site serios de unde pot învăța multe. Îmi doresc din inimă să scriu poezie. Versurile cântecelor mele sunt majoritatea personale. Am început să scriu și poezie. Dacă voi fi primit în rândul dumneavoastră , doresc atât proza cât și poezia să fie bine analizate și criticate căci doresc din inimă să scriu o poezie și proză de calitate. Cu stimă George Șerban (Gimi)
5 poezii, 0 proze
Tanasa Alina Loredana
sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...
1 poezii, 0 proze
ivan ion ovidiu
Mă simt ca un uliu însetat de mine. Mă mușc, îmi curge sângele, degeaba. Durerea e prea mică Mă mușc încontinuare, îmi rumeg pripria-mi carne, Sângele îmi alunecă pe haine, nu mai contează, Încerc să aflu ce e durerea. Nimic nu ajunge să mă facă să uit, totul mă doare, Sufletul îmi e rănit, e zgârâiat acolo unde nimeni nu poate ajunge. Corpul nu mai înseamnă nimic, e doar un morman de carne și oase. Ce gust bun are sângele! Sufletul meu e doar un coș de gunoi plin de sentimente, Greutatea iubirii mă copleșește, nu mai fac față plăcerii de a ma scrijeli. Vreau gheare de uliu să pot ucide viața din mine, Vreau cioc de vultur să-mi pot smulge urechile și ochii, Să nu mai aud, să nu mai pot vedea ploaia de ură și de ignoranță ce mă udă. Cuvintele nu mai au viață, viața nu mai are cuvine. Totul e doar imaginația mea, viața nu exista, nimic nu e real, Doar durerea face totul vizibil. Ura îmi înțeapa neființa, infinitul devine vizibil. Ura se masoară în momente de singuratate, Viața se...
2 poezii, 0 proze
Ivanof Lucian Edmond
O viață ca oricare, împărțită între familie și muncă. Familist convins, toate lucrurile puse la punct, pregătit pentru bătrânețe. Căsătorit de douăzecișișapte de ani cu soția mea pe care o ador. Am un băiat de douăzecișicinci de ani, frumos, deștept și cu bani, cum se spune.
14 poezii, 0 proze
iaoan sabau
Admir viata di 1978... Incerc sa gandesc ca un psiholog, sa simt ca un poet.
3 poezii, 0 proze
tudose florin
Scapat in viata acum 20 de ani,pe fundul unui ocean de capete frematande,ma regasesc ca un ins ce se indragosteste de fiecare secunda mai nesatula de a sa faptura.O insiruire de ani sau fapte mi s-ar parea inutila.
1 poezii, 0 proze
Viața ca un inventar
de catalin ioan vega
Oamenii uită mereu inventarul Ce-au adunat și ce vise au cumpărat Șiragul moștenirii cu o piatră a mai crescut. Unii zboară mai sus, sufletul cu perechea din cer, Tot urcă cu aceeași neliniște,...
inventar
de Adrian Furnica
Am făcut pe înserat Cu capul prins în mâini Un inventar al așteptărilor de Luni Atunci când va trebui să te întâlnesc Și-am început cu speranțele Speranța de a avea totul Împreună cu speranța de a nu...
Moment proustian
de Carmen Sorescu
Am început un poem care nu era nici pe departe un inventar al stărilor, al iubirilor Doar un gest reflex la fel cum deschid televizorul sau pun ibricul de cafea Am luat o pagină nouă ca pe nu măr...
Kitsch-ul și snobismul, prietenii artei
de Miron Manega
Cutumele educației culturale ne învață că opusul bunului gust este kitsch-ul, că snobismul este dușmanul relației autentice cu un context artistic sau social, că surogatele sunt nocive. În parte,...
Poezii de dragoste
de x
Sunt tânăr la cinzeci de ani,sunt june obosit de drum, Am părul nins și port cravată, în anotimpul preferat, Mi se întâmplă câteodată, să uit că viața e un fum, Și las să treacă ani-ntr-una, peste...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
- Clopote pe ape și sub ape (foto) Clopotele de pe nave – sunând pentru frumusețe și utilitate Clopotele cu care sunt dotate navele militare și ale flotelor comerciale ale tuturor țărilor lumii, au o...
Crimă și pace bună
de Marius Marian Șolea
6 Dintre profesorii cu care își împărțea plictiseala școlară, în ceea ce-i privește era numai o preferabilă bănuială, Velican era singurul față de care avea un sentiment de teamă, profesorul lui de...
Paul Gorban: « pavilioane cu ruj » - puterea imediată și magică a destinului uman
de Nache Mamier Angela
Paul Gorban (n.1982, Botoșani) a absolvit Facultatea de Filosofie din Iași, urmată de un masterat și un doctorat în curs. A debutat încă din perioada liceului, iar din 2003 publică în numeroase...
Vizor
de Sergiu Burlescu
Antivizionarul Nimeni nu știe cine a venit primul: parcul sau cimitirul. Unii spun că arborii au crescut din oasele celor uitați, alții că mormintele au răsărit ca niște flori negre printre frunze....
Sera irizărilor olfactive
de Traian Rotărescu
Sub cupola de largă cuprindere conceptuală a cenaclurilor agonia s-au reunit, într-o primăvăratică și animată ediție, asemeni jocului neașteptat al celor mai diverse irizări olfactive dintr-o vastă...
