"Vanitos din era mezozoica" – 270 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBogdan Burileanu
Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...
6 poezii, 0 proze
Slotea Iulian
M-am nascut in Moreni acum 24 de ani.Am absolvit Liceul din localitate,la clasa de Chimie-Biologie,in anul 2000.In toamna aceluiasi an am incercat sa devin student al facultatii de filosofie din Bucuresti.Nu am reusit.Un an mai tarziu am intrat in Colegiul International pentru Stiinta Mediului si Teritoriului din Cadrul Unoversitatii Molise Italia.Am absolvit in februarie 2005.In prezent sunt,temporar,magaziner al unei firme din Moreni. Am incercat in cateva randuri sa public poezie si eseu,dar am avut mereu convingerea ca e doar un gest vanitos si nepotrivit cu valoarea reala a ceea ce am scris.
1 poezii, 0 proze
Vanitos din era mezozoica
de elena gheorghiu
Între două pauze, poți spune doar: îmi pare ,sincer, rău. Din tot ce Dumnezeu a zidit pe lumea asta aiurită cu mintea lui prea minunată, istoria se repetă fără să se vrea, mereu, mereu. Vanitos...
Peripețiile omului îngâmfat. Omul ambițios și nemurirea
de razvan rachieriu
Un om îngâmfat vroia să devină modest și pentru asta a experimentat umilința a luat bătaie de la oamenii violenți și nu a zis nimic a fost biciuit de zbiri și nu a reacționat i-au fost scoase...
Ea îl iubise până la brâu. Doar până la brâu: atâta putuse. El se ivise tehnologic şi o cam contrazisese [II]
de Daniela Luminita Teleoaca
Cel care, într-un august canicular, îi oferise – dar de ziua ei – Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste avea, în sfârşit, s-o surprindă. De-adevăratelea. Asta de nu cumva aparenţele nu vor fi...
Intelectualii lui paul Johnson
de Boris M. Marian fără minus
Intelectualii lui Paul Johnson Paul Johnson este un scriitor și jurnalist englez, cunoscut în lume, la noi doar cu o „ Istorie a evreilor”( Ed. Hasefer – 2005). S-a născut în 1928, a studiat la...
Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir...
de Daniela Luminita Teleoaca
Așa o pomenise. Așa și-o amintește, deși n-ar putea băga nimeni mâna în foc că imaginația ori trecerea vreunui timp nu vor fi deformat, fie și parțial, realitatea. Cineva o îmbrăca dis-de-dimineață....
Sculptorul I
de Bogdan Patrulesei
Urcă agale pe scenă, în aplauzele publicului și, cu mâna tremurândă primi trofeul atât de mult râvnit. Îl privi cu mândrie și satisfacție: „Premiul pentru întreaga activitate artistică.” Adamescu îl...
Dandysmul
de Bogdan Popescu
Această poveste începe cu mult timp în urmă. Dacă încercăm să schițăm o axă a timpului, unul din momentele (in)oportune ar fi atunci cînd moralitatea creștină este înființată, cînd este construit...
scrisul în gând
de vlad sofianu
O secundă, atât durează cât să se nască o idee căreia îi rămâi tributar pe viață și care-ți va hrăni cu dezamăgire perpetuă pofta de tine. Ha! Știu, știu foarte bine că voi, scriitorii, poftiți la...
Ca un măr, ca un păr, ca un fir de trandafir... (2)
de Daniela Luminita Teleoaca
Aşa o pomenise. Aşa şi-o aminteşte, deşi n-ar putea băga nimeni mâna în foc că imaginaţia ori trecerea vreunui timp nu vor fi deformat, fie şi parţial, realitatea. Cineva o îmbrăca dis-de-dimineaţă....
Polivalență poetică
de Albert Cătănuș
De 2 zile nu mai pot să dorm. La serviciu, la masă, la piață mă chinuie remușcarea, că am țipat nervos la nevastă-mea. Am vrut ieri să o împac, cumpărându-i un buchet imens de trandafiri roși, dar...
Primul pas
de buga dorin
*Primul Pas* Dedicata in special copiilor de la Scoala Biblica din cadrul Misiunii Crestine de la Pietrosani - Teleorman, ce apartine de Biserica Crestina Baptista ,,Sfanta Treime” din Giurgiu. In...
După 22 de ani
de Dragoș Vișan
Strigau în camera de reanimare gercanii, de parcă mai trecuseră șaptezeci de ani peste ei – blindatele și tancurile lui Hitler pe 21-23 ianuarie 1941: - N-aveam inimă să strig! - Și mi-era atât de...
Dumitru Hurubă
de holobaca gheorghe
Dumitru Hurubă, Cobaii sau izbânda divagației aleatorii Romanul Cobaii sau fragmente din Jurnalul unui Cobai al Destinului, apărut la editura Eubeea din Timișoara, 2009 se înscrie în tema condiției...
Nosce te ipsum
de Marius Sainiuc
Nosce te ipsum.... cu câteva clipe în urmă, intram pe ușa unui mare colegiu... se pare că mi-a influențat viața această \"intrare\" simbolica. N-aveam 18 ani, nu eram nebun, nu iubeam, dar aveam tot...
Intre oportunitate și chilipir
de Alexandru Ciobanu
(314) Trimiterile bibliografice pot fi găsite la adresa: http://www.miracol.ro/bibliografie.txt Multiuniversurile coexistă, sunt intercorelate dar în același timp independente. Un comandant militar...
Poeme de Ady Endre
de Kocsis Francisko
ADY Endre Sosirea Domnului (Az Úr érkezése) Când toți m-au părăsit, Când îmi târam sufletul prăbușit, Dumnezeu m-a-mbrățișat În tăcere, neașteptat. N-a venit cu trâmbiți, Ci cu mută, adevărată...
Sacrificarea viitorului de dragul prezentului
de Nicolae VASILE
Să ne amintim de sacrificii, poate ar mai trebui și altele! Filozofia sacrificiului este similară cu a unui concurs la care primește premiu cel de pe ultimul loc, dar fără ca, inițial, acesta să...
Ploaie, rufe, ceas cocalar
de Sorin Stoica
Plouă încontinuu de zile bune. Prin ploaie, oamenii par spectre, și nu doar fizic, ci și emoțional. Bunicul abia dacă-și părăsește colțișorul de verandă, iubește ploaia. Nu se mai leagănă în...
