"Undeva, prin Cișmigiu..." – 20085 rezultate
0.02 secundeMeilisearchNikolai Erdman
A inceput (undeva in jurul anului 1920) prin a scrie satire si momente vesele pentru cabareturile Moscovei. Debutul dramaturgic are loc in 1925, cand piesa \"Mandatul\" se joaca in capitala rusa, marcand, conform criticii din epoca, nasterea unei noi scoli teatrale. Capodopera sa, Sinucigasul, o comedie amara, reflectand drama stalinizarii, este interzisa in 1932 si nu se mai joaca decat dupa 1987. In 1933, Erdman este arestat si exilat, pentru trei ani, in Siberia. De la eliberare pana la moartea sa, in 1970, dramaturgul a scris scenarii de film, adaptari pentru teatru si librete de opereta. In schimb, piesa a repurtat un real succes pe Broadway iar, dupa 1990, intr-o punere in scena semnata Cornel Mihalache, cu un Horatiu Malalele magistral in rolul principal, a fost una dintre cele mai reusite reprezentatii din lumea teatrului romanesc.
1 poezii, 0 proze
george lupascu
M-am nascut undeva prin Bucovina, in vremuri in care omenia era un concept mult mai bine definit la modul practic, decat acum. Restul,am sa va spun altadata,ca pe un fel de poveste la gura sobei,intr-o iarna,ca acele de care-mi amintesc ca erau in anii copilariei mele.
64 poezii, 0 proze
Cristian
Am inceput sa scriu undeva prin 92-93. Prima poezie a fost inspirata de versurile piesei "Hey you" (Pink Floyd). Ce-mi placea pe atunci, era ca de multe ori inspiratia venea chiar inaintea somnului. Saream din pat, si puneam repede mana pe ceva de scris, altfel uitam versurile care-mi treceau prin minte... pot spune ca era precum o picatura de roua cazuta in apele unui lac foarte linistit. Citesc putin, in ideea de a nu fi influentat.
7 poezii, 0 proze
curta laura
sunt o fiinta de undeva din marele judet cluj. sunt in permanenta cautare de frumos si bine... vreau sa zbor si evident, fac asta prin ceea ce scriu...
1 poezii, 0 proze
ionascu mirela
traiesc intens prezentul,visez spre viitor,insa trecutul cu pasajele sale cidate dau uneori tarcoale prin mintea mea,prin inima si sufletul meu care mocneste...undeva...pitulat la umbra unui vis rebel,al copilariei mele,vise,lacrimi si trairi intense care si acum imi dau fiori,si imi aduc aminte cu drag,caci doar amintirea ma mai leaga de trecut si de tot ce nu mai am...cel mai greu este dorul,off,dorul nebun de tot ce am pierdut...e greu,trec noptii,trec zile,imi par veacuri cosmarurile...insa incerc sa ma gandesc...ce m-as face fara tine...
1 poezii, 0 proze
Lucian Parfene
25 februarie 1976, Iasi, Romania - Prin venele mele curge sînge de oltean (Turnu Severin), moldovean (Nicorești), basarabean (Cetatea Albă și undeva prin nordul Basarabiei) german și polonez (pe urmele tatălui). Mulțumesc străbunicilor! În esență sunt un român născut la Iași, în Copou pe strada Ralet. Mai am un nume Constantin. A fost vrerea bunicului venit din spre tata.. Nu imi place minciuna, dezinteresul, prefăcuții, banalul... Îmi iubesc țara, orașul... Premii literare: Premiul APLER – Asociatia Editurilor si Publicatiilor Literare din România, pentru debut în volum, (Poezie) - Botosani, 1999; Premiul I, (Poezie), la Concursul National de Creatie Literară ”Vasile Voiculescu”, Buzău, 1999; Premiul Editurii “Convorbiri Literare” la Festivalul National de Poezie “Porni Luceafarul” - Botosani, 1999; Premiul I la Festivalul Studentesc de Poezie – Timisoara, 2000 Distinctie acordată în cadrul Colocviilor de Literatură ”Poezia secolului XX” pentru debutul în volum (Ochiul Irod, Poezie –...
8 poezii, 0 proze
marius ciobanu
Nu stiu ce mare lucru as putea sa spun despre mine. Am publicat prin ceva reviste in timpul liceului si intr-o antologie undeva prin 1999 care se numea "Melancolii la ore princiare". Au urmat apoi foarte multi ani in care nu am mai scris nimic si nu stiu daca pentru ca nu am mai putut sa scriu sau pentru ca nu am mai vrut sa scriu. Am luat-o de la inceput de un an aproape si inca mai am multe de invatat. Ii multumesc in primul rand domnului Constantin T. Ciubotaru care desi nu mi-a fost dascal mi-a transmis cumva ceva din dragostea dumnealui pentru scris.
33 poezii, 0 proze
Marschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
Cristina Climov
Sunt un cesornic stricat Sunt un ceasornic stricat Minutarul meu se incapataneaza Sa-mi masoare timpul in sentimente. Secundele-s undeva Prin memoria mea temporara Un soi de fotografii fara culoare. In loc de rama mi-au turnat Un val subtire de eternitate Si atingeri cu vise. Am sa ma asez De acum inainte Pe noptiera veche a tuturor bunicilor din lume Sa le servesc diminetile singuratice Cu caldura si timp infinit.
8 poezii, 0 proze
miron
sunt un tip de viatza,care acccepta orice provocare...am foarte multzi prieteni si imi place sa fiu mai mereu in preajma lor...gata oricand de a inchega noi relatzii...nu stiu daca am zis undeva,am 25 ani...eu scriu de foarte mult timp,dar iata ca tocmai acum am ajuns si aici...am inceput prin a scrie textele unor piese rock...sper ca versurile mele sa fie si pe placul vostru...
7 poezii, 0 proze
Undeva, prin Cișmigiu...
de Eugen Fulea
Dacă aș avea o hartă, Aș găsi, (chiar fără zei) Unde-i oaza fermecată Din pustiul dragostei. Oaza, unde-i apă vie, Pentru cei îndrăgostiți, Locul unde…pe vecie Pot rămâne fericiți! P.S. Fără hartă –...
Ploaia
de Iosif KISS
Printre fosnete de frunze Colorate-n ruginiu Pasii mei ma duc agale... Undeva..... prin Cismigiu. Plange salcia cu mine Ratacita in priviri... Amintindu-mi-te aevea Undeva...prin trandafiri. Doar...
București
de Dana Mușat
pietrele de pe străzile vechi pe care alunecam atunci când ploua îmi vorbeau despre tine tu ai fost acolo și ți-ai lăsat picioarele să calce pe dalele reci îmi spuneau cum râdeai și fostele năluci...
pohemul restrâns
de Boris M. Marian fără minus
. Ninge, iar temerile mele se risipesc, Don Quijote trece călare prin spațiul ceresc, ninge cu Sancho Panza, în glumă, în serios, durerile se adună în Țările Mai de Jos. Ingenunchez în propriile mele...
liliac bolnav
de Andrei Gheorghe
liliac bolnav III -Nu vrei să mergi cu diseară cu mine să mă duci la gară?… -Nu. Răspunsese scurt și fără să se gândească la altceva decât că în ultimii trei ani… -Nu!?…, pe chipul Nadiei se așezase...
La cules de rodii în cartierul Rahova 8
de Anni- Lorei Mainka
partea a 8-a Când venea primăvara nimic nu era așa, la întâmplare, în cartierul Rahova. Desigur, ea venea când voia. Mama avea precum anotimpurile un ritm. Primăvara venea când butoiul de varză era...
Stetoscopul scuză mijloacele
de Sorin Stoica
Iarna ninge cu ultimele ei puteri pe undeva pe unde ghioceii au urât primăvara de când se știu. Brâncuși le taie cu dalta invitaților felii din tortul de ziua lui și îi face cu ochiul lui Enescu să-i...
creatorul de iluzii
de Paul Bogdan
Dacă s-ar fi putut ridica din scaunul cu rotile și uita prin geamurile saloanelor clasice de cosmetică ar fi observat că toate coafezele sunt blonde, foarte fardate și pline de aur. De foarte multe...
Þigara
de Cristina-Monica Moldoveanu
Odinioară simbol al emancipării femeilor sau tinerilor, țigara devine din ce în ce simbolul idioțeniei consumatorului viciat, care suge suzeta la vârstă adultă ca vițelul la poarta nouă. Þigările...
Șoșana și Crocodilul
de adrian grauenfels
De multe ori cind scriu, nu scriu eu . Ma găsesc traversind lucruri și stări care nu imi aparțin. Undeva ,la un capăt al curiozitații mele există Șoșana , o femeie egala cu ea insăși,imbrăcata in...
