"Un paore obosît(grai bănățean)" – 22526 rezultate
0.04 secundeMeilisearchroxana
Scenariu scris în graba... În jurul tău aceleasi discutii, aceleași roti zgomotoase, multime plictisita și senzatia de sufocare binecunoscuta… Imaginea îti aminteste de aglomeratia din statia de autobuz pe care ai parasit-o cu trei minute în urma. Timpul se transforma într-o asteptare cumplita. Astepti rabdator… gasesti că orice ar fi mai bun de facut acum… Asteptarea asta te intristeaza cumplit... Astepti, nestiind sigur ce ar fi mai potrivit. Intreaga existenta, viața toata îti pare cateodata o asteptare incerta… Scenariu fals, spectatori obositi… O vanzatoare de flori în primul rand, un iluzionist plictisit ascuns undeva, în randul al doilea, în spatele soferului adormit; lânga el, o trecatoare frumoasa. Îti intorci privirea spre cortina care aduce întunericul. Seara, plimbări lungi printre aceleasi chipuri, calatorii care incep și se sfarsesc aici… Astazi ești regizorul în masura să critice ultima repetitie. Continui să astepti, sperand că maine piesa va avea succes. Noapte… În...
7 poezii, 0 proze
GMGuy de Maupassant
El 5 de Agosto de 1850 nace René Albert Guy de Maupassant, su madre sostuvo que nació en el castillo de Miromesnil en el distrito de Tourville-sur-Arques, aunque se sabe que posiblemte fue en Fécamp. Su infancia se desarrolló primero en Étretat, y más adelante en Yvetot y se vió entristecida por las continuas disputas entre un padre disoluto y violento y una madre neurótica, aunque se sabe que ella fue su mentora literaria. Maestro indiscutible dominó la narrativa dandole un matíz sórdido y muy humano; esto se refleja tanto en sus relatos, así como también en sus tres colecciones de recuerdos de viajes, y en sus seis novelas, entre ellas se pueden citar: \"Una vida\" de 1883; \"Bel Amí\" de 1885; \"Los dos hermanos\" de 1888; \"La mano izquierda\" de 1889 y \"Nuestro corazón\" de 1890. Encontro una muerte prematura el 6 de julio de 1893 debido a las crisis nerviosas ocasionadas por una sífilis hereditaria.
1 poezii, 0 proze
lefter sorana
Cand simti ca totul iti scapa,pamantul iti fuge de sub picioare,opreste-te o clipa,inspira,apoi expira si striga:asta e!Chiar daca totul iti pare un chin fara sfarsit,gandeste-te ca intr-o zi va lua sfarsit si va fi la fel ca la inceput:pur,cald,linistit.Nimeni si nimic nu te va deranja. Si ce daca totul e intors,totul iti merge rau,viata poate lua o alta turnura.Asta daca vrei cu adevarat!Daca te complaci in situatia in care esti,totul va fi pierdut. Trebuie sa speri,mereu sa crezi ca va fi bine!Pentru ceva te-ai nascut,dar pentru ceva bun,nu pentru chin!Fi tare,fi tu insati,fi asa cum ai fost mereu:nepasatoare,rece,dura.De ce te-ai schimbat?Nu erai asa!Unde esti,unde te-ai pierdut?Pe care drum ai ratacit?Regaseste-te! Vino!Simti ca totul e altfel?De ce lasi grijile sa te copleseasca,lasii sa te domine,raul sa te inraiasaca? SUNT DOAR UN SUFLET NEBUN CU TRUP DE FUM!
3 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
JJJuan de Jáuregui
Juan de Jáuregui y Aguilar (Sevilla, 24 de noviembre de 1583, - Madrid, 11 de enero de 1641), poeta, erudito y pintor español del Siglo de Oro. Sus padres fueron el riojano Miguel Martínez de Jáuregui, señor de Gandul y Marchenilla, caballero veinticuatro de Sevilla y doña Isabel Hurtado de la Sal. El padre de origen hidalgo y de ascendencia vasca (su abuelo Martín de Jáuregui era natural de Vergara, y la madre perteneciente a la oligarquía comercial sevillana). Es común encontrar en fuentes biográficas actuales a Juan de Jáuregui apellidado como \"Martínez de Jáuregui y Hurtado de la Sal\" cuando ni él ni ninguna fuente de la época utilizó esos apellidos. El \"Martínez\" de su padre es un patronímico que indicaba que éste era hijo de Martín, el apellido propiamente dicho era Jáuregui. El apellido de su madre era \"de la Sal\" (era hija de Lucas de la Sal) pero se antepuso el \"Hurtado\" por haber heredado una importante patrimonio de un tio suyo apellidado así. Juan de Jáuregui tomó...
1 poezii, 0 proze
MLMarioara Leonte
HE NACIDO EN UN PUEBLO DE RUMANIA DE LA PROVINCIA DE TELEORMAN MI PUEBLO SE LLAMA DOBROTESTI,NACII EN UNA FAMILIA NORMAL DE OBREROS MI MADRE SE LLAMA ILIANCA Y MI PADRE SE LLAMAVA ION ME HE CREADO JUNTO A MIS DOS HERMANOS EL MAYOR LICA FLORIN Y LA PEQUEÑA VALERIA,.SOY UNA PERSONA ALEGRE Y FELIZ ESTOY CASADA CON JAVIER LUCAS SANCHEZ TENGO UN NIÑO DE 14 AÑOS MIRCEA IONUT,Y OTRO DE 7 MESES MARIO .,..,
9 poezii, 0 proze
Chirica Andreea
Sunt doar un cosmar a unei copile prost inspirate , ce m-a uitat in acest canal infernal al lumii si incerc sa supravietuiesc cum pot . Am incercat ( si inca incerc) sa duc o viata normala , si am copiat toate gesturile si aclimatizarile celor din jur ; asa ca m-am casatorit si am facut un copil . Mi-am dat seama ca nu este atat de urat pe cat pare , ci doar plictisitor uneori . Dar....atata timp cat un nebun ca mine isi duce veacul intr-o astfel de lume , mereu va gasi ceva atractiv , sau ceva de care sa se lege pentru a-si infrumuseta viata . Unul dintre acele lucruri este copilul meu LUKE ..... un vis devenit realitate :X .... o utopie a unei vesnicii abstracte .
1 poezii, 0 proze
Țuțueanu Georgiana-Mihaela
Am terminat un liceu teoretic la mine în oraș(Giurgiu), cică al doilea în județul nostru, profilul mate-info, apoi am făcut o pauză de un an până să vin la facultate în București, deoarece nu am avut curaj sau susținere binevoitoare, acum sunt deja absolventă a facultății de Filosofie din cadrul U.B. Timpul(întotdeauna liber) mi-l petrec ascultând...muzică(Bach sau Iron Maiden), gândindu-mă la ce voi mai citi în viitorul apropiat și încercând să nu aprofundez cu adevărat tema sau problema morții, care mi se pare de neevitat. Acum sunt bine, răspund când sunt întrebată ”ce mai faci?”, însă sunt un infinit de lucruri care contrazic afirmația mea. Vreau doar să iubesc, ca totul să merite efortul. Mă autoevaluez excesiv de mult, în timp ce mă supraestimez, probabil pentru a compensa, însă la finalul zilei aștept...
11 poezii, 0 proze
Ioan Mitulescu
Ioan Mitulescu a fost un poet român din perioada interbelică. A făcut parte din cercul revistei "Vraja" și a colaborat la "Revista Scriitoarelor și Scriitorilor Români", "Cuvântul liber" ș.a. Singurul său volum de versuri, "Mărturisiri pentru judecata din urmă", a rămas, se pare, în manuscris. A apărut și în "Antologia de imagini din poezia nouă" (1934) realizată de Teodor Scarlat.
1 poezii, 0 proze
Un paore obosît(grai bănățean)
de Verdes Ion
Un paore obosît Dă la holdă tăbărit,mă întorc acas-agale, Capu-mi vîjîie ca trenu cîntărind vreo tri chintale, Sapa zașe aruncată lîngă gardu dă la birt, C-am băut d-azi gimineață,bere,rom,ș-o țîră...
Poveste
de Maftei Nadia Claudia
Acum o vreme, nu demult. Acum o veșnicie... În vârf de deal s-au cunoscut Un print si-o ciocârlie. Cu ochi de cer si păr bălai, Privea spre colivie, Și prințul n-o înțelegea Pe mica ciocârlie! De ce...
Regretul unui fulger
de Andreea Necula
Cu aripile frânte-n zbor Eu ma înalt spre tine Si gândurile rau ma dor De nu mai vad-nainte . Un cer de-un rosu aramiu Mi-a întunecat privirea Si crivatul cel argintiu Mi-a înghetat simtirea . De vii...
Match-ul anilor 30
de Ghinea Nouras Cristian
La marginea orașului, într-o zonă cu vagi caracteristici urbane, se adună cam o dată pe săptămână o societate oarecum curioasă… Două duzini de jucători, cu alura micilor brute de categorie inferioară...
Jumătatea plină
de Năsui Daniel
I. Pasager De fiecare dată când își deschide pleoapele un alt peisaj îi apare în fața ochilor. Acum clipește des, astfel încât imaginile se succed cu repeziciune, și nu apucă să regrete vreun cadru...
divine moments of truth
de Leonard Ancuta
v-aş putea povesti toată viaţa în ansamblu ea se reduce la întîmplarea aceea din vara lui 95 cînd am apărut în ziare & la televiziune & lumea nu a văzut că în spatele adevărului regizat de presă e un...
Angela Furtuna in dialog cu Adrian Alui Gheorghe
de angela furtuna
\"Îngerul a căzut pentru că a devenit lucid…\" Angela Furtună în dialog cu poetul Adrian Alui Gheorghe, laureatul premiului Uniunii Scriitorilor din România pentru volumul \"Îngerul căzut\" \"Mergem...
Miraculoasă, Dorothy Street
de dan david
Miraculoasă, Dorothy Street „Aceasta nu este proză.” veți zice. „Este un poem.” O să vă dau dreptate. Când mă întorc de la lucru și intru pe strada mea, parcă trec într-o altă lume; mă trezesc...
puls 0
de emilian valeriu pal
god bless america god save the queen și alte ființe tu stai pe marginea prăpastiei te-ai așezat bine în ea ca într-o fotoliu confortabil de piele poate chiar pielea ta ori pielea unor fecioare cum ai...
alienatul octombrie
de marin badea
1 anemicul ăsta vor șușoti anticarii nu-l luați în seamă e mult prea fragil - l-am văzut eu în timp ce devenea puțin câte puțin străveziu ca o pală de vânt - și eu l-am văzut - l-am văzut anemicul...