Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Un căscat al infinitului și-al plictiselii..."22526 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
40 rezultate
Bogdan BurileanuBB

Bogdan Burileanu

AutorAtelier

Urâtul Nu-l iubeau deloc. Chiar îl disprețuiau, privindu-l de sus. Un ceva, acolo, de mâna a doua. La ce bun să te împiedici tot timpul cu privirea într-o vechitură antipatică, moștenită din alte vremuri, când utilitățile, dar și gusturile, erau altele? De folosit... le era și silă să o facă. Rar erau obligați să apeleze, fără nici o plăcere, la serviciile lui – îndeobște, când nu ajungeau destul de sus. Se hotărâseră de atâtea ori să îl arunce... La ce era bun? Așa că l-au tot mutat de colo colo, prin casă. Îi căutau un loc cât mai dosit. Și i l-au găsit, până la urmă: în magazia din dos . Să zacă naibii acolo, ca un obiect de prisos ce era. Când stăpânul casei l-a călcat pentru ultima oară în picioare, e posibil să fi tras nădejde până în ultima clipă că nu va fi nevoie să se umilească într-atât. Era orgolios stăpânul... vanitos și al naibii de impulsiv. În rest – pâinea lui Dumnezeu, cum îi plăcea să fie perceput. Aruncat cu o smucitură violentă de sub tălpile bărbatului care se...

6 poezii, 0 proze

ZZZZ

ZZZ

AutorAtelier

Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...

7 poezii, 0 proze

Rafail NoicaRN

Rafail Noica

AutorClasic

Rafail Noica (n. 1942) este un ieromonah ortodox la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Maldon, Essex, Anglia, iar din 1993 sihastru în Munții Apuseni. Este fiul marelui filosof român Constantin Noica. Părintele Rafail Noica s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară, practicarea credinței reducîndu-se doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare. La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama sa (care era englezoaică) și cu sora lui în Anglia, cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic". Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În protestantism se poticnește în special în textele...

5 poezii, 0 proze

EC

emil cosgarea

AutorAtelier

M-am nascut in Fagaras. 21 octombrie 1953. Am 50.065 ani. Copilaria in satul Vad, intr-n spatiu de o rara frumusete. Acolo este Dumbrava Vadului. Una dintre cele mai mari poiene cu narcise din lume. La cinci ani m-am mutat impreuna cu familia in Fagaras, tatal meu reobtinind dreptul la munca dupa mai bine de zece ani de restrictii. S-a angajat, avocat fiind, jurisconsult la doua gease-uri de pe raza Fagarasului. Primii cinci ani de scoala la Liceul Radu Negru- am amintiri ca fiind un copil excesiv de silitor si foarte mincinos –bun povestitor-. Invatatorul Sipos Ioan ma imprumuta la alte clase, cind lipsea careva dintre invatatoare sa le spun povesti copiilor pe durata lipsei pentru ca astia sa fie cuminti. Si erau. Ma ascultau cu gura cascata si cu degetul in nas. In clasa cincea am fugit in lume cu o barca furata de pe Olt. Gasit, pedepsit si facut de ris. Vreo sase luni de zile nu puteam merge pe strada ca ma aratau toti cu degetul: -Uite-l pe ‘aventurierul’. Clasele a sasea pina...

1 poezii, 0 proze

NR

Noica Rafail

AutorClasic

Parintele Rafail Noica Fiul al marelui filosof român Constantin Noica, părintele Rafail s-a născut în anul 1942. În familie primește o educație creștină sumară (practicarea credinței se reduce doar la mersul la biserică de Paști pentru a aprinde o lumânare). La vârsta de 13 ani pleacă împreună cu mama (era englezoaică) și cu sora lui în Anglia cu scopul primirii unei educații mai alese. Vârsta căutărilor se manifestă și în latura spirituală. La început merge la anglicani însă "atmosfera era foarte sărăcăcioasă, foarte rece, plicticoasă chiar. Nu în sensul că te-ar apuca căscatul în biserică, ci în sensul că nu te hrănea cu nimic" (Celălalt Noica – mărturii ale monahului Rafail, însoțite de câteva cuvinte de folos ale părintelui Symeon, ediție îngrijită de Pr. Eugen Drăgoi și Pr. Ninel Țugui, Editura Anastasia, București, 1994, pag.24). Trece apoi pe la penticostali, congregaționaliști, Armata Salvării etc.; cel mai mult rămâne în cadrul comunității baptiste (un an și jumătate). În...

2 poezii, 0 proze

nu mai vreau profiluNP

nu mai vreau profilu

AutorAtelier

asta e un cacat de site

1 poezii, 0 proze

un oarecareUO

un oarecare

AutorAtelier

neimportant sau cine stie...

1 poezii, 0 proze

un_gandU

un_gand

AutorAtelier

16 poezii, 0 proze

UN

Un Nume

AutorAtelier

un suflet printre suflete :)

1 poezii, 0 proze

SO

SAS OVIDIU

AutorAtelier

AM CUNOSCUT CE ESTE IUBIREA ADEVARATA SI SPER SA O GASITI SI VOI!

1 poezii, 0 proze

Un căscat al infinitului și-al plictiselii...

de Daniela Marta

De cîte ori nu mai ai iluzii, este ca și cum ai fi servit de oglindă toaletei intime a vieții. - Mister mai înduioșător ca în dragostea de viață nu există; ea singură calcă peste toate evidențele....

Atelier

Maxime și cugetări(II)

de Emil Cioran

Nimeni nu poate spune încă dacă omul e un ceva, un nimic sau un tot. Omul este drumul cel mai scurt între viață și moarte. O pulbere îndrăgostită de fantome - iată ce e omul: imaginea sa absolută,...

Clasic

Homo interrogans

de VASILE CHIRA

I Lui Blaise Pascal Stăpâne, Tu, Cel ce domnești peste eoni, Cu ce Te-a vătămat coroana Supusului Tău? Dacă m-ai detronat, împrumută-mi Nimbul Să pot împărăți peste propriul abis! Ca un Lear...

PoezieAtelier

Recviem pentru o femeie

de P. Tóth Irén

Ea a murit pe cine-am iubit e-adevărat că nu i-am spus niciodată. Atunci eram doar prieteni. Trăia cu un alt bărbat, tatăl legitim al celor trei copii. Avea doar douăzeci și doi de ani și cei trei...

PoezieAtelier

Stăpânul zilei

de Ghinea Nouras Cristian

Umbla gâb, de parcă tocmai cineva i-ar fi ars o scatoalcă după ceafă, de parcă ar fi avut o săgeată înfiptă în spate, de care încerca disperat să scape. Privea lumea prin ochelarii lui bătrâni și...

ProzăAtelier

Eul poetic și eul filozofic

de razvan rachieriu

1.Nimicul își are distanța 0, totul are dimensiunea infinitului, târziul crește din așteptare, devremele se conturează din nerăbdare, cuvintele sunt gânduri expulzate din mintea, cu intelectul...

Atelier

Din ochiul unui dinte

de Maria Elena Chindea

evit cât se poate decisiva confruntare culorile sunt prea puține șevaletul vieții mă privește acuzator precum un căpcăun cu albeață față în față cu mine mă-ntreb cine este străinul ce șuieră din...

PoezieAtelier

Profețind din ușa fără oglinzi

de Maria Elena Chindea

efectul de seră nu iartă iubirea dintre noi arheologia în doi dezbină cerul din vârful buricelor smulgem țipete din piele nimeni nu exportă propria disperare e prea valoroasă azurul se sparge în mii...

PoezieAtelier

În amintirea celor care au murit atunci!

de bogza gheorghe

Sunt liber pentru că n-am ucis nici măcar cu gândul o floare, pentru că am crezut în visele mele și pentru că n-am mințit dragostea niciodată. Și totuși Mă-nchid în camera mea ca într-o insulă Și...

Atelier

Vederi de pe Pământ

de Elia David

- Oare ce ar trebui să-i scriem Micului prinț, ca să ajungă până la el? căscă mica floare de nu-mă-uita, abia trezită din somn. Mic tăcu... În ochii ei albaștri strălucea atât de frumos roua...

Atelier