"Umezi umbre" – 8265 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ISIoana Stanciu
poezia mea este lumea ce-mi sta la picioare; nu tin cont de reguli atunci cand gandesc, simt, tremur, respir si scriu. sunt copil, iubesc, la distanta, imbratisez soarele dimineata, ma joc cu cearcanele celui de langa mine, colorez iarba cu talpile goale, ma-mbrac in camasi barbatesti, ma reincarnez vara in scoici, iar visele-mi penduleaza intre munte, mare, unde, nori, raze, ochi mari, gene lungi, zambete sincere.
5 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
Pustiu de tine Graunte de lumina,lacrimile tale Sint risipite lumii la picioare Si se prefac ganganii sau petale Ce-mi curg pe umeri si spinare N-a fost noroc nici bucurie multa In sarutarile tarzii ce mi le-ai dat Iar inima,din despartire,smulta In zvarcolire de-ntuneric s-a-necat. Prin umeri si prin crengi incepe primavara Cu balbaieli,in ametiri solare,- Acelas vierme mersul si-l strecoara. Din rana unui dor,spre mare. Pe malul apei,cainii imi petrec Bratul pustiu de tine,la inec.
0 poezii, 0 proze
Valentin Georgescu
Sunt un drum fara sens. Nu incerca sa ma urmezi, ai sa ma impacientezi si te voi rani. Nu incerca sa speculezi…ai sa ramai profund dezamagit de finalitatea mea circulara. Nu incerca sub nici o forma sa ma iubesti. Ar fi cea mai mare greseala a vietii tale! Nu incerca sa minti. Chiar daca vei reusi, te voi crede… Incearca sa accepti, sa critici, sa vezi, sa SIMTI! Atunci vei putea sa-mi spui ce vrei de la mine…
2 poezii, 0 proze
Andreea
Murise ingerul, dar nu l-am putut tine in brate, se facuse de apa si mi-a curs printre degete, mi-a umezit genunchiul si mi-a spalat picioarele cele cu care alerg, cu felul lui de a se duce si de a ma lasa singur si in vesnica alergare.(Nichita)
6 poezii, 0 proze
MKMiron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
SDSchiopota Dragos
Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...
41 poezii, 0 proze
AAlina
Nascută pe data de 7 decembrie 1979 la Medgidia, provin dintr-o familie săracă dar care a știut să ne învețe valorile cele mai de preț ale existenței noastre pe această lume ... Sufletul și Omenia ... Nu am urmat scoli deși mi-aș fi dorit, nu scriu corect, de foarte multe ori fac greșeli gramaticale și nu numai , dar scriu din suflet , nu din minte ... Construiesc din suflet cuvinte pentru a-mi creea un loc al meu...îl decorez așa cum știu și pot mai bine... Aici nu vei găsi proze și nici poezii...nu sunt cuvinte greu de înteles ... sunt cuvintele unei persoane simple ...ce duce pe umeri ceea ce destinul îi oferă și regretă un pic, ceea ce destinul îi ia. Citește între virgule, între puncte, între spațiile lăsate libere dintre un cuvânt și celalalt ...poate te vei recunoaște...
3 poezii, 0 proze
IBIleana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Umezi umbre
de Ciuca Andrei
Mă uit în umbra frigului de seară și văd cum tremură și ea, sătulă de umbrit pământul iară, sătulă să n-o umbrească soarele pe ea. Umezind murdar pământul umed, oricâte ploi tot l-ar uda mereu va fi...
Spune-mi!
de LUMINITA SOARE
Spune-mi, de ce vezi umbre umezi pe stele Și colțuri mușcate de zodii pe frunte? Strînge mirarea ca pe o haină, Ca rana plînsă, să nu te uite. E amurg, vezi tu caii disperatelor furii Trădînd...
umbre
de alexandra munteanu
se stinge-n mine trandafirul vietii apare moartea ca o umbra iar eu tanjesc dupa venirea diminetii sa izgoneasca-n nori aceasta noapte sumbra. ochii-mi umezi cauta lumina... izbavitoare raza de...
Iubire feat. 2 urși și 2 umbre
de adrian pop
a venit noaptea am mers acasă am intrat sub pătură a venit întunericul te-ai dezbrăcat ți-am desfăcut picioarele și nu s-a întîmplat nimic și-a trebuit să privim noaptea în ochi a trebuit să privim...
O, somn! Tu, nopții umezi, calme, fiul...
de Giovanni della Casa
O, somn! Tu, nopții umezi, calme, fiul blajin! Tu, celor lâncezi alinare, tu, ce dai dulce relelor uitare, când ne apasă viața cu pustiul! O, zboară către sufletu-mi ce știu-l, de multă vreme, tihnă...
Zgârieturi strălucesc la mângâiere
de Mirabela Vis
Felii sustragi din timp de preț Ochi întunecați și umezi se zăresc Jertfă mi se cere cu-o forță rugătoare Intorc cartea anului spre soare. Hrănesc goluri amărâte de uitare Mima jocului pierde...
poezii de dragoste
de x
Iti mai aduci aminte cand ti-am spus De ce-mi sunt ochii umezi uneori, De ce nu pot sa-mi amintesc acel apus, In care mangaierile au devenit fiori. Si mi-am ucis cuvintele-ntre ganduri, Sa nu-ti...
tablou I
de Serban Moescu
oh,ce tristete pe genele tale! nici sumbrele nopti nu mai suspina,doar umbrelele se deschid laconic pasii tai umezi ratacesc clipele orasul tremurat de tacere.ce tarzie silueta lunii! strabati...
Ceasul solar
de Rainer Maria Rilke
Doar rareori, fiori fetizi ce apar umezi din al parcului umbrar, unde stropi se-aud și-o migratoare pasăre, ajung coloana care între foi de măgheran \'nălțată orele de vară le arată; dar când doamna...
Ultimul Totah
de Andy Moraru
PREAMBUL 2 - PUII DE AUR DIN MUNȚII MOKSA RAMA NARATIVĂ Kusag tăcu mult timp după ce termină de povestit. Îl priveam prin grilaj, așteptând. Lumina torțelor pâlpâia, aruncând umbre dansând pe pereții...
Rătăcire
de STOIAN PETRU BOGDAN
E noapte adâncă în camera goală viitorul se tulbură zdrobindu-mi violent libertatea O lună tremurândă, străjer peste suflet, desenează în fereastră umbre somnul viclean mă îmbie cu același vis tăcut...