"Umbra și omul" – 20082 rezultate
0.03 secundeMeilisearchmaria
omul este cineva si nimeni isi poarta fata cusuta de cap si umbra lipita de picioare...
1 poezii, 0 proze
Trușcă Beatrice Oana
Data nasterii: 21.03.1993 Texte publicate doar pe internet. „Omul este cineva și nimeni. Își duce de ani fața lipită de cap și umbra cusută de picioare și nu a reușit încă să înțeleagă care dintre ele cântărește mai mult. Câteodată simte un impuls nestăpânit de a le desprinde de corp, de a le agăța într-un cui și de a rămâne pe jos ca o marionetă căreia o mână miloasă i-a tăiat firele.” - Giorgio Faletti
3 poezii, 0 proze
Ana Virlan
www.anavirlan.ro http://www.anavirlan.ro/biografie.html ------------------------------------------------------- Cronică literară ("Convorbiri literare", iunie 2007) Cristian LIVESCU DOI POETI ZÃBAVNICI – NICOLAE BOGHIAN, ANA VÎRLAN „subțire peliculă transparentă/ prin care trecem în divinitate” Un poet din tagma discreților zăbavnici este Nicolae Boghian (n. 2 febr. 1946, Ghigoiești, Neamț) aflat în urmă cu mai bine de trei decenii printre laureații Concursului de debut al Editurii Eminescu, alături de Gabriel Chifu, de care ne-am ocupat în numărul trecut. Volumul Ofranda mișcării (1976) anunța un autor sedus de explorarea imaginară a misterului helladic, cu mitologia și metafizica sa care au marcat atît de puternic destinul omului modern. Pe urmele lui Ion Pillat, și el fascinat de farmecul egeic (în Tărm pierdut și Scutul Minervei), de perfecțiunea templelor și coloanelor de porfir, la umbra cărora centaurii și nimfele coboară parcă spre a pluti prin iarba cu asfodele, Nicolae...
25 poezii, 0 proze
Demostene Andronescu
Născut la 3 decembrie 1927, în comuna Cîmpuri, județul Vrancea, deci într-o zonă ce constituie un fel de ținut de cumpănă între Moldova și Muntenia, Demostene Andronescu are parcă și ceva din blîndețea molcomă a moldoveanului, dar și ceva din încăpățînarea iscoditoare a munteanului: e un amestec oarecum paradoxal de contemplativism liric (prin care se explică poetul) și de activism neastîmpărat (din care se nutrește luptătorul). Cuminte și necuminte totdeodată, pare să nu se simtă în firea lui decît pe răzoarele inefabile dintre realitate și visare, dintre real și ideal. Prin poezia lui trece adeseori – cu o tristețe mai senină, de dor românesc – umbra lui Don Quijote. Omul însuși are, la rîndu-i, ceva donquijotesc, un amestec îndărătnic și indefinit de „visătorie” și „nebunie”, în sensul nobil (și adesea uitat) al acestor cuvinte. Donquijotismul apare de altfel, în viziunea sa, ca însemn paradigmatic al unei întregi generații: aceea a tînărului...
0 poezii, 0 proze
Victor Teisanu
Victor Teișanu este poet și jurnalist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Născut la Darabani (jud. Botoșani) în 15 septembrie 1950, Victor Teișanu a debutat în 1965 în revista ieșeană Cronica. Debutul editorial are loc în 1989, în antologia Intonații, la Editura Junimea din Iași. A mai publicat volumele: Viața într-o frunză (Ed. Timpul, Iași, 1994) Neantul în doi (Ed. Axxa, Botoșani, 2006) Ceremonii de iarnă (Ed. Timpul, Iași, 2007) Fulgul și umbra (Ed. Timpul, Iași, 2008) Arta îndoielii (Ed. Timpul, Iași, 2008) Laureat al mai multor concursuri naționale de poezie și inițiator al mai multor activități culturale (Revista de cultură Hyperion, Cenaclul Literar Nicolae Labiș, Casa Memorială Acad. Dr. Leon Dănăilă), Victor Teișanu este în prezent Directorul Bibliotecii Orășenești din Darabani.
7 poezii, 0 proze
Valeriu Severin
Născut pe 2 ianuarie 1985 în orașul Chișinău, Republica Moldova. De atunci fac umbră pămîntului și nu numai...
17 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Monahia Parascheva Avădanei
Monahie la Mănăstirea Diaconești Suflet de copil este o farâma de frumos din cartea deschisa a copilariei. Într-o vreme în care necuviinta, necredinta, violenta devin din ce în ce mai mult îndreptar de viata pentru cei mici, cartea de fata îsi propune sa scoata la iveala samânta de bine si frumos sadita din prunccie în sufletul fiecaruia dintre noi. Este o carte în care cei de azi se întâlnesc cu cei de ieri, mostenind comori de-nvataminte pe care numai scoala vietii ti le poate agonisi. Suflet de crin" este cantecul duios al copilariei nevinovate. Povestirile adunate in acest volum sunt scene neobisnuite, daca nu chiar bizare pentru lumea secularizata de astazi, in care nevinovatia, simplitatea si cuviinta sunt inlaturate brutal de pervertire si indrazneala. Fericiti copiii care, in aceste vremuri de apostazie, vor mai fi crescuti in dragoste de Biserica si Neam, la umbra Sfintilor si Martirilor nostri... Sta in puterea voastra, parinti, sa nu devina cantecul copilariei nevinovate un...
9 poezii, 0 proze
Mihai MARUȘCA
Nimic inteligent.Un vis, un "Șaguna", o "Babeș-Bolyai" la drept doar 4 patru ani,nu colecționez nimic, mă topesc încet la umbra existenței cronofage.Si daca in revolutia continua care se cheama pe Terra VIATA va trebui sa duc la esafod ceva, lacrimile vărsate pentru restul lumii vor fi ultimele..
30 poezii, 0 proze
chipu din umbra
Crescuta intr-un satuc din Vrancea,maturizata prea devreme,am plecat intr-o lume care nu ma intelege.Am lasat curtea regat al copilariei mele,nucul-prieten vechi ce strajuia imprejurimile si m-am ratacit intr-un univers unde eu..am murit demult si a rams doar urma unui regret.Timpul a ucis clipa.M-am intors inspaimantata de unde am plecat dar nu am mai gasit decat cadavrul dulce al amintirilor si durerea mi s-a infipt pe veci in suflet.
16 poezii, 0 proze
Umbra și omul
de Alecu Donici
Un om nu prea cu minte Să-și prindă umbra vrea, Dar când pornea \'nainte, Și ea mergând sporea. Iar ea fugea mai tare Și ori cu ce o alunga, Tot umbra nu se da. Când ostenit de goană, el îndărăt...
am aruncat în sus o mie de semne
de stanescu elena-catalina
am aruncat în sus o mie de semne ca pe niște artificii ca în noaptea titanicului și nu că m-aș fi scufundat întotdeauna am crescut în trupul meu o barcă dar primăvara asta a venit pe întuneric...
Cimitirul
de Grigore Alexandrescu
Peșteră-ntunecată, azil al pocăinței, Unde omenești fumuri ca fumurile pier, Unde eroii credinței Au murit pentru lume ca să trăiască-n cer! Tu care ai fost martor l-atâtea rugăminte Ce se șopteau în...
Pas gresit intre doua stele
de Cesar Abraham Vallejo
Exista oameni atit de nefericiti, ca nici macar n-au trup ; pe masura lui pletele cad, citeva degete, dezvaluindu-le imensul zbucium ; viata e pe deasupra lor ; par rasariti din aer, facuti s-adune-n...
Și tu ai dreptate!
de Marian Pavelescu
În spălătoria mecanică de la demisol un supraveghetor întâmpina pe abonați; încăperea lungă a mașinilor de spălat și uscat avea o anexă cu mese de sortat și banchete pentru așteptare; televizorul...
Rânduri despre antologii, Nea Petrache și Agonia.ro
de Aurel Sibiceanu
Miercuri, 21 iulie, 2010, am pus un comentariu poemei “Acolo dincolo”, cu subtitlul : « unde-i vara », semnată de colega noastră Irina Nechit. Com-ul „sună” așa : « Un poem antologic Sper să am...
copacul ce a stat pe lâng-un om
de Daniela Luminita Teleoaca
și omul era mic de statură și era trist și era beat și era singur și nu știa de Dumnezeu și umbra lui a împrăștiat secetă roșie și au fugit păsările și cerul a plecat s-a despicat drumul și au venit...
Zădărnicie
de Giuseppe Ungaretti
Dintr-odată s-a înălțat pe ruine limpedea stupoare a imensității Și omul aplecat peste apa surprinsă de soare se regăsește o umbră Legănată și încet ruptă Traducere Ilie Constantin
Iubire nostalgică
de brinzoi gabriel adrian
Iubesc viața, Și florile cu miros îmbietor Iubesc zumzetul și gălagia Ce toate mă înconjor. Iubesc lumina Și umbra ce dă culoare Iubesc clipa Ce imi dă savoare Iubesc speranța Pentru care trăiesc...
Printre bătăi de clopot
de Ileana Popescu Bâldea
Venim și plecăm cu trenul timpului. uneori, oprim în gări, fără a ne putea urca în el, din nou. alteori, mergem înainte, cu viteză care variază în funcție de semnul din palmă. fruntea, fruntea e prea...
