"Tu sau doar o piesă" – 20087 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
SDslavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
DTDarjan Tanta
Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.
75 poezii, 0 proze
ADAlin Stelian Dobre
00 00 00 Dialog cu Dumnezeu: -EU sunt Inceputul si Sfarsitul. Tu cine esti sau ce esti? -Eu sunt Singur pe Lume,sunt cel fara Inceput si fara Sfarsit. -Cum poti tu, un muritor sa nu ai Sfarsit? -Pentru ca eu sunt numai Suflet.Cand Sufletul se va desparti de trup asemeanea unor pasari carora le-au fost distruse cuiburile,el va colinda prin lume nelinistit,neinteles si trist, isi va gasi o noua casa si inca una si inca una...la nesfarsit. -Tu nu ma iubesti pe Mine? -Ba da te iubesc cum l-am iubit si pe tatal meu. -Tu nu ma iubesti pentru ca nu vei aduce rod pentru mine,tu esti copacul neroditor, esti cel blestemat . -Doamne, si eu am in gradina mea multi pomi neroditori si ii ud in fiecare zi si am grija de ei ca si de cei cu rod. Cand vine primavara si ciresii si visinii neroditori infloresc si totul e un colt de rai, dar din cauza raului din lume ei se scutura iar fericirea ia locul tristetii. -Frumusetea vietii voastre este data de faptul ca moartea va poate lovi in orice clipa. Daca...
10 poezii, 0 proze
AAAlin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
MKmark kraft
Nu sunt scriitor. Scriu așa cum vorbesc și uneori o iau razna. Sunt molipsitor de rezervat și cu toane, așa ca sunt înclinat sa rup relațiile într-o veselie. Alteori sunt foarte încăpățînat. Tu mă vei găsi, probabil, plictisitor și vorba – lungă. Așa și scrisul meu. Este posibil ca nu întotdeauna sa scriu corect din punct de vedere gramatical sau al punctuației, dar asta e! Nimeni nu mă va „ citi ” ori înțelege, așa încît nu îți pierde timpul încercînd. Textele mele sunt un fel de montagne russe. Unele mai bune, altele mai proaste. Ca și viata de zi cu zi. Cu bune și rele.
34 poezii, 0 proze
MMMares Raluca Maria
Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.
3 poezii, 0 proze
VBveronica balaj
Veronica Balaj Meseria de redactor la radio este fascinantă. Fascinația cuvântului rostit în eter și care, poate convinge ascultătorul (nevăzut) că, tot ce spui la microfon, este adevărat, iată o motivație profesională. Cuvântul are puteri miraculoase. Poate fi o...armă. Oferă înălțări sau căderi. A-l struni în numele comunicării benefice, al informației formativ-educative, ar fi, nu-i așa, încă un țel. Care merită atins. Nu din când în când. Nu uneori! Dimpotrivă! Mereu! Este imperativul necesar. Întâlnirea cu ascultătorii, pe calea undelor, nu poate fi decât... sub semnul pasiunii. Tu, cel de la microfon trebuie să-l convingi. Să-l informezi. Să-l farmeci. Să-l îndupleci. Să-l înveți ceva, să-l faci să afle și să nu uite altceva. Să-i oferi paliere de comunicare în clipa prezentă dar și cu rezonanțe "a la long". Radioul public oferă diversitate de expresie în demersul radiofonic, implică profesionalism și echidistanță. Lucrez în Radio Timișoara din 1982, cu excepția perioadei cât...
9 poezii, 0 proze
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Timur Zulifikarov
Scrieri: - "Poemele peregrinarilor sau Cartea gnomica a Intelepciunii"; - "Nastratin Hogea sau apoteoza Rasului catartic eliberator", extins la scara in intregului univers; - "Poemele peregrinarilor sau predica Fericirilor cale vesnice si neperitoare"; - "Intaia dragoste a lui Nastratin Hogea si Tattabubu sau Cantarea Cantarilor"; - "Cartea revelatiilor lui Omar Khayyam" - prin care incheie ciclul "Poemelor peregrinarilor". "Poemele peregrinarilor" reprezinta un periplu complex si definitoriu parcurs de toti eroii sai (Nastratin Hogea, Musfiki, Omar Khayyam, Kamoliddin) si tot odata costituie exemplificare aventurii ontologice a fiintei in drumul sau spre realizarea deplina, spre demnitate si perfectiune. Cartea "Poemelor peregrinarilor" este un npermanent cant al miscarii, al modificarii, al disparitiei, al regasirii si invierii. Ca un motto al intregii aceste calatorii eterne pot sluji cuvintele lui Saadi, folosite de Zulfikarov in "Carte copilariei lui Musfiki": "Tu paraseste-ti...
2 poezii, 0 proze
RCRamona Crangasu
Sunt cine nu esti tu si cine nu si`ar dori el sa fie. Inconfundabila, cu amprenta personala mereu in buzunare, culeg informatia si experienta de pe unde pot. Atata vreme cat informatia si experienta ajuta la construirea unui nou brand. Brandul meu. Admir oamenii talentati si ambitiosi, pe care fac tot posibilul sa ii adun in jurul meu.Analizez, rationez, respir. Nu sunt cu nimic mai speciala decat tine sau ei. Sunt eu. Sunt suma viciilor si valorilor personale, pe care incerc sa le tin in echilibru. Fragil. Citeste`ma si iti dai seama de restul.
4 poezii, 0 proze
Tu sau doar o piesă
de Ada Albu
Bateriile erau încărcate Și piesa era pusă la repeat. Þigări erau destule Și noaptea pe începute. Era frig, dar tu erai cald. Gaz era destul Și firul destul de lung Ca să nu se rupă la depărtare....
Kilometru 9
de Jack Godlu
Ora 11:41 A.M. Ochii lui David ardeau. Stătea în fața computerului, cu ochii larg deschiși, iar aceștia ardeau. Sticla de vin goală dormea lângă picioarele lui, iar ultima picătură din pahar era dată...
Potpuriu
de Dorotea-Laura Ianc
Încă o nereușită pentru sărmana cură de slăbire ce încerc s-o respect... Pur și simplu n-am mai reușit să privesc feliile de pâine solitare din coș, și crima s-a produs... Nu asta contează....
La infinit
de Odobescu Emilia
11.02.2021 Salutare tăcuta mea amica, am revenit din nou... Ascult acum o piesă de la Akord, "Prizonieră", conţine următoarele cuvinte: tu erai cîndva eroul mare, prizonieră eram eu, ai pierdut...
Viața lui ca și cum
de Ioan-Mircea Popovici
Dacă vrem să dureze ceva trebuie să facem cu dragoste din dragoste și pentru oameni chiar și un castel de nisip nu se face din nimic și nici nu-i o treabă iluzorie sau derizorie totul are o fărâmă de...
fractura
de Lara Ana Maria Thompson
Ancora Pe scenă se află două scaune lipite între ele,(astfel încât crează iluzia unei canapele)acoperite cu o covertură galbenă, jumătate veche… jumătate nouă și la trei pași în stânga se află alte...
lecția despre mimic
de Leonard Ancuta
lecţia despre nimic exerciţii de imaginaţie decorul e simplu. imaginaţia fiecăruia îl poate îmbogăţi după bunul sau răul plac al inimii. cîte nu poate face Boris! sugestie: o scenă goală împărţită în...
Privesc....
de Romina Coman
Cu ochii triști privesc la fericire. Nimic nu mă mai leagă de ea. În ziua de azi, oamenii nu se mai respectă unii pe alții. Toți pretind respect, dar acești “toți” nu respectă pe nimeni. Nu era oare...
Cartea lui Rafael XI
de Ionut Acrudoae
XV Cel Dublu, ființa care se autodistrugea, picătură cu picătură, se așeză, gustă din licoarea pregătită din timp și aruncă o ultimă privire spre clădirea învecinată. Scrâșni din dinți, se crispă o...
Prin perdea...
de nicu brezoianu
Mă chinui de câteva ore să scriu ceva. Ba mai mult, ca preocupare literară am devenit narcisist, citesc ultimile pasaje din Jurnal de câteva ori, fac mici corecturi și nu mă mai pot despărți de text....