"Trupurile noastre" – 10353 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
OCOctav Chivulescu
Cine sunt eu, dincolo de omul care îsi trăieste portia de viată alături de toti ceilalti asemenea mie, care împreună formăm câteva generatii contemporane le omenirii? M-am născut (18 Noiembrie 1963) în această dimensiune a realitătii sub forma unei mici vietăti goale, ghidate de instincte. Iar când spun “goale” mă gândesc, desigur, la bagajul gol de experiente personale. Astăzi, patruzeci si ceva de ani mai târziu, sunt, ca si voi toți de altfel, o entitate imaterială de gânduri constiente ce guvernează atât actiunile trupului meu efemer cât si suma informatiilor adunate de-a lungul vietii si memorate mai mult sau mai putin în format de experientă. Sunt o constiintă de sine. Singura noastra sansă de a accede nu la nemurire - caci ar trebui sa ne mutam in Urb Binaria - ci la o existență ceva mai îndelungată decât cea a trupurilor noastre, este cea a cultivarii gândurilor izvorâte din mintile noastre în mintile celor din jur, si a celor ce vin dupa noi. Pentru a întretine continuitatea...
19 poezii, 0 proze
KKālidāsa
Kālidāsa a fost un poet și dramaturg hindu, care a înflorit aproximativ în secolul V al erei noastre. Puțin se cunoaște despre el; poemele lui sugerează că era un brahman. Multe opere sunt tradițional atribuite lui, dar unii cercetători au identificat ca șase nu sunt ale lui ci numai una. Drama în sanscrită The Recognition of Shakuntal este cea mai faimoasă din creația lui, calificată ca maximă expresie în toată literatura hindu din toate timpurile, Kalidasa este considerat cel mai mare scriitor din India.
0 poezii, 0 proze
AHAileen Havaa
Când lumea se cutremura, eu vroiam să mă nasc...când pămîntul nesătul îngurgita trupuri, eu mă bălăceam în lichidul amniotic, bucurându-mă încă de găzduirea în uterul de 5 stele, all inclusiv. De atunci tot merg împotriva curentului...mi-am trăit adolescența la 7 ani, maturitatea și mai devreme, iar acum mă hrănesc din câteva fărâme de copilărie. La 3 ani, pe când tăiam cu foarfecele ombilicul fratelui născut sub privirile mele, brusc m-am trezit din toropeala postnatală. Hormonii colcăind prin trup, mi-au lăsat liberă mintea, care a decis să trăiască în altă ordine.
5 poezii, 0 proze
iulian
roman,33 ani,locuiesc in frantade ceva timp, iubitor de frumos si adevar, admirator al Luceafarului poeziei romanesti din toate timpurile, inegalabilul Eminescu.Cred ca poezia poate face inca simtit mesajul sau, aducand mangaiere si speranta in inima omului.
1 poezii, 0 proze
veronica popa
Născută în 1973 în Oradea, îndrumată în tainele poeziei de profesorul meu Gheorghe Șuteu, tot de el tăbăcită cu timpurile verbului și cazurile substantivului, am absolvit Facultatea de Litere, licențiată în litere și teologie.În prezent sunt profesor de Limba și literatura română. Scriu sporadic doar atunci când o poezie mă bântuie insistent, altfel ele (poeziile) îmi fac vizite scurte pe care însă nu mă străduiesc să le materializez. Singura mea ieșire la public a fost participarea la Festivalul Național de Poezie Nichita Stanescu ediția 2005.
59 poezii, 0 proze
DOdonisan irina oana
nu am o biografie speciala , scriu poezii .o vreme am crezut ca scrisul face rau si m-am oprit . Dar acum , la varsta mea si in timpurile traite , poezia inseamna purificare
5 poezii, 0 proze
Genghis Khan
Genghis Khan (1162-1227) a fost un lider militar și politician mongol care a fondat Imperiul Mongol, unul dintre cele mai mari imperii din istorie. Născut într-un trib mongol din nordul Asiei, Genghis Khan a început să unifice triburile mongole sub conducerea sa în anii 1206. A condus invazii victorioase în China, Persia și Europa de Est, extinzând puterea Imperiului Mongol până la granițele sale moderne. Genghis Khan a introdus un sistem administrativ eficient și a permis libertate religioasă, creând un mediu propice pentru comerț și dezvoltare culturală. El a murit în 1227 în timpul unei campanii militare în China. Moștenirea lui Genghis Khan include extinderea și consolidarea Imperiului Mongol, dar și reputația sa ca un lider temut și fără milă.
1 poezii, 0 proze
GCGeorge Călinescu
George Călinescu (n. 19 iunie 1899, București — d. 12 martie 1965, Otopeni ) a fost un critic, istoric literar, scriitor, publicist, academician român, personalitate enciclopedică a culturii și literaturii române, de orientare, după unii critici, clasicizantă, după alții doar italienizantă sau umanistă. Este considerat drept unul dintre cei mai importanți critici literari români din toate timpurile, alături de Titu Maiorescu sau Eugen Lovinescu. Își semnează întotdeauna articolele cu pseudonimul G. Călinescu, după o modă destul de răspândită în perioada interbelică. A fost profesor universitar la Facultatea de Litere din Iași și la Facultatea de Litere și Filozofie din București, în două etape. Devine conferențiar al Facultății de Litere al Universității din Iași în 1937, la un an după moartea predecesorului său, Garabet Ibrăileanu, unde predă cursuri de literatură și de estetică. În 1944 devine profesor titular la Universitatea din Iași și un an mai tîrziu, din 1945, devine profesor...
18 poezii, 0 proze
MSMihail Sadoveanu
Mihail Sadoveanu (n. 5 noiembrie 1880, Pașcani - d. 19 octombrie 1961, București) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este considerat cel mai mare prozator român din toate timpurile, fiind supranumit Ceahlăul literaturii române. Părinții lui Mihail Sadoveanu au fost avocatul Alexandru Sadoveanu din Oltenia și Profira Ursache, fată de răzeși. Urmează gimnaziul "Alecu Donici" la Fălticeni. În timp ce studia la gimnaziu, în 1896, intenționează să alcătuiască, împreună cu un coleg, o monografie asupra lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece...
6 poezii, 0 proze
BJBrel Jacques
Jacques Brel, născut Jacques Romain Georges Brel (8 aprilie 1929, Schaerbeek (Belgia) - 9 octombrie 1978, Bobigny (Franța)) a fost un cantautor, actor și realizator de film belgian de expresie predominant franceză. Datorită calităților literare ale versurilor sale a fost considerat de asemenea poet. Într-un sondaj din 2005 a fost desemnat de publicul francofon din țara natală drept cel mai mare belgian din toate timpurile. Brel s-a născut în Schaarbeek, Belgia, un cartier din Bruxelles, dar a trăit o bună parte a vieții sale la Paris. A murit la Bobigny, o suburbie a Parisului și este înmormântat în Insulele Marchize, alături de Paul Gauguin. Născut dintr-o familie de industriași flamanzi (catolici), ca cel mai tânăr dintre doi frați (celălalt, Pierre, cu 5 ani mai în vârstă, nu i-a împărtășit atracția pentru muzică), nu a arătat interes pentru afacerile familiei ci mai degrabă un apetit pentru cultură. După absolvirea școlii primare, în 1941 este înscris la colegiul Saint Louis,...
1 poezii, 0 proze
Trupurile noastre
de Ana Cîrlan
Trupurile noastre... Se unesc in lumina pala a jumatatii de luna, E toamna tarzie...dar miroase a crini, Iar ploaia ne uda... *** Suntem prea copii sa ne dam seama Cum frunzele cad din copaci... Sunt...
trupurile noastre o îmbracă
de elis ioan
când plouă adorm într-o așteptare. cheia se rotește în absențele tale ghemuite. se dezmorțesc cască se întind peste mine. așa am învățat să măsor timpul. mi-au crescut spini din carne și nimeni nu...
diminețile vor curge din trupurile noastre ca niște forme de relief
de Daniel Dăian
unde nu dorește nimeni să-și petreacă singurătatea unde fiarele care au ruginit de câte ori și-au arătat colții prin cămăruțele înghesuite și jegoase ale căminelor de nefamiliști mârâie pe oricine...
primul mit al dragostei noastre
de Leonard Ancuta
doi sori în fiecare dimineață la răsărit, doi sori la apus. două luni deasupra noastră ne luminează prin tavanul subțire și e vară de o sută de ani. așa ne-am cunoscut: în decembrie, cînd cireșele...
a face...
de Amalia Stoica
trupurile noastre se vor sfarsi in nopti albe... se vor rupe, cu nepasare, si,in cele din urma, se vor indeparta... cu inceputul urmatorului exercitiu se vor regasi... soaptele mele vor veni sa caute...
poem fericit
de mihai amaradia
Trupurile noastre tinere șuvițate de soare, ascuțite cu briceagul încins, n-au nevoi prea mari, cum noaptea n-are nevoie de rândunici, doar de covoare, cearșafuri, perini, amalia rodrigues... Atât...
sufletul înșeală în vis
de Luna Tudor
trupurile noastre se trezeau unul într-altul. vertebre răgușite în același sărut un chin întratât și doar patul mirosea a păcat adâncea prăpastia din noi am închis-o chiar cu buzele noastre. mă...
dressing
de Cristina-Monica Moldoveanu
trupurile noastre de copii aleargă mai iute decât trupurile noastre de cincizeci de ani, putem simți cum bărbia apasă pe jug, cum trage cu sine restul trupului de acum, ca pe un car încărcat cu ziua...
cine sa mai treaca?/!
de Ștefan Petrea
...peste trupurile noastre de gingasa asemanare prisos ne e lumina si strafundurile nevegheate zagazuire in pamanteasca rotunjime...noi suntem intuneric si zadarnic lumina se sparge cu muget...
viata, iubirea, rugaciunea
de Diana Morgenstern
Imperfecte trupurile noastre stau sa dispara sub linia orizontului... Fac un nod in coltul zilei un nod cu o iubire -floare aplecata alb spre poarta rugaciunii- Si ce bine pot, Doamne, sa pun totul...