"Tristețe absolută " – 20057 rezultate
0.02 secundeMeilisearchValeriu Matei
1959 Se naște la 31 martie, în comuna Cazangic, județul Lăpușna, Basarabia în familia lui Nicolae (1922 – 1981) și a Sevastiței (n. Cătană, 1924-2009), țărani cu școală românească. La vârsta de cinci ani mama îl învață să scrie și să citească atât cu alfabet cirilic, cât și cu alfabet latin. 1966 – 1974 Urmează școala medie incompletă din satul natal, astăzi gimnaziul Mihai Viteazul; redactează revista literară a școlii Luceafărul. În 1973 debutează în presa pentru copii, dar bucuria debutului nu ține prea multă vreme - P.Meniuc, redactor la revista unde trimite versuri îl îndemnă să „nu mai scrie versuri triste”, sfătuindu-l: „ar fi bine să te inspire viața luminoasă de azi”. 1974 – 1976. Urmează școala medie românească nr. 2 din or. Leova, pe care o absolvă cu medalie de aur; se remarcă în cadrul olimpiadelor din Republica Moldova la limba și literatură română și istorie. 1976 – 1979. Este student la Universitatea de Stat din Moldova, facultatea de istorie; frecventează cenaclurile...
0 poezii, 0 proze
albu adrian
sunt cine sunt
11 poezii, 0 proze
B. A. S.
3 poezii, 0 proze
IGILIE GRIGORE
-nascut CIORANI -profesor istorie -autor:-tristete fara leac -la poalele golgotei -adameva -un lup scarbit -cand Dumnezeu a fost Copil -contemporani cu apocalipsa -si gradinile iadului sunt verzi -om in Rai Rai an om iar ân om , în Gradina Maicii Domnuluiu -Pana mea - singur pe contrasens -cand tu vei fi o baba si eu un sfinx- nepublicabila, - pământul de pe suflet - nu trebuia decât o pasăre să fie, - Amartrocinții, - colț de rai și colț de iad - Răgălie
136 poezii, 0 proze
Fonoage Ciprian
Fericire, tristete, fericire, tristete, ...
1 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
ilinca nistor
Veniți și faceți dragoste cu mine. Nu veți mai simți niciodată atâta tristețe.
22 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
ionut
Iubesc asa cum iubesc si nimeni nu o sa ma invete sa iubesc caci stiu sa iubesc Cand m-am nascut ... cineva mi-a daruit o poza rosie..Era inima mea ... Mi-a spus sa am grija de ea si sa n-o daruiesc nimanui ... numai lucrurilor sfinte ... marilor si stelelor Dar eu nu am ascultat si am daruit-o.Ea a inceput sa se joace cu "ea" de-a fericirea ... pana cand s-a plictisit ... Apoi a aruncat-o in spinii unui trandafir. Am gasit-o ... era ranita si plangea ... de durere si tristete ... Am incercat sa o vindec cu orice P.S Nu uita: Sa iubesti de ajuns sa fi iubit cat se poate ...
1 poezii, 0 proze
Tristețe absolută
de Stelian STANCU
Tristețea doare, până moare, negrul din inimă se-afundă Mă simt lovit de-un val din mare, noaptea eternă stă să se abundă. Mintea a stat să mai mistuie, gânduri ce sunt doar țepi și cuie Obrajii stau...
Portii de uitare
de Alin Dumitrescu
Cu amintirea impietrita in suflet Cuget,deci existi, Te chem dar ma ignori ,nu vi, Esti in mine te iubesc si sti, De ce te-ai inrait? Imi livrezi necontenit portii de uitare Care ma pierd intr-o lume...
Poezia absolută
de Omar Khayam
În juru-acestei roze plutește-o fină boare. E-un nimb fragil de ceață? Vrej de parfum e oare? Un rest din vălul nopții e părul tău de maur? Trezește-te, căci zorii în cupe toarnă aur... Surâs și...
O cană de tristețe pentru un \"adversar\" dispărut
de Eugen Galateanu
Ce-a mai scris ? Ce mai face ? Unde e ? Erau întrebări pe care mi le puneam atunci când vroiam să mă binedispun. Citind eseurile unui coleg de Agonie, virulent anti.Era distractiv. Era jalnic, era...
Despre suflete și singurătate
de Diana Iordache
Există suflete sufocate de nefericire și de tristețe, asupra cărora cea mai mică rază de fericire, de iubire, are efect dumnezeiesc. Sunt ființe atât de moi și de necoapte, încât cu fiecare tresărire...
pâlpâire
de Ursu Marian Florentin
dacă ai crezut că e destul te-ai înșelat fiindcă tu nu erai acolo în deplinătatea noastră absolută iar trupul tău pâlpâia în straie de viscol și doar ți-am spus să-ți încălzești sângele în iernile...
Despre sacrificiu
de FLOARE PETROV
Sacrificiul suprem a fost făcut de către Iisus Hristos, din iubire absolută pentru oameni, pentru a salva omenirea de la pieire. A fost urmat de apostolii săi care s-au lăsat sacrificați în același...
Despre eroi si morminte
de Ernesto Sabato
Opera de artă e o încercare uneori fără noimă de a cuprinde realitatea infinită în limitele unui tablou sau ale unei cărți. E o alegere. Dar alegerea este extraordinar de grea și în general...
Nervi de iarnă
de Anton Cristiana
Înnebunesc, e clar ; dacă nu cumva am făcut-o deja. Hm ! Tâmpiții ! Se plâng că-s depresivi, că-s melancolici... Lor li se întâmplă să înghită cu lingurița din stările astea !... S-au gândit vreodată...
cuțite de scris aș iubi
de Silvia Goteanschii
despre ce să scriu azi tată despre adierea răcoroasă a brizei sau despre tristețea unui caiet răsfoit de ochii mei brusc deschiși sau mai bine despre viața de după despre viermii care își vor face...