"Trenului i-au schimbat locomotiva" – 8586 rezultate
0.05 secundeMeilisearchMihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Adrian Onicescu
In curs de implementare. Am pornit la drum de la un inceput a carui localizare in spatiu-timp au ales-o altii pentru mine. Conjuncturile au continuat sa dea cu zarul pe masa destinului meu iar eu, intr-o cursa furibunda cu propriul meu liber arbitru, citeam scrupulos de fiecare data, tare , rasunator verdictul zarurilor.E viata mea, in masura in care mie mi se intampla tot ceea ce traiesc, in masura in care imi asum onest verdictul, si in care nu incerc sa evadez din imprejmuiri. E viata mea in masura in care privesc atent de la fereastra trenului meu in mers si in care incerc sa traduc cat mai exact, tot ce vad, in cuvinte , in fapte si in iubire
7 poezii, 0 proze
GAGeorge Asztalos
Crez artistic: „Altă caracteristică a tribului, e existența poeților. Unui ins, i se întîmplă să potrivească șase sau șapte cuvinte, îndeobște enigmatice. Nu se poate stăpînii și le strigă, în picioare, în mijlocul unui cerc alcătuit din vrăjitori și din mulțime, cu toții întinși pe jos. Dacă poemul nu-i stîrnește în niciun fel, nimic nu se petrece. Dacă, însă, cuvintele poetului îi tulbură, se îndepărtează toți de el, în tăcere, stăpîniți de o oroare sacră (under a holly dread). Simt că poetul este atins de spirit și nimeni nu-i va mai adresa o vorbă sau o privire, nici măcar propria-i mamă. Din clipa aceea el nu mai este om ci zeu și oricine poate să-l ucidă. Poetul, dacă mai apucă, își caută refugiu în nisipurile dinspre Nord” – J.L. Borges : Cartea de nisip Biografie: * Vine peste lume din Depresiunea Colinară Transilvană, zona Mureș, de la 06.04.1963 și pînă în prezent...poate chiar mai încolo *Debutează cu poezie la revista "Ambasador", în Tg.Mureș, în 1998. *Activist de cartier...
409 poezii, 0 proze
IBIon Brad
Ion Brad (n. 8 noiembrie 1929, Pănade, județul Târnava-Mare) este un diplomat și scriitor român, exponent al realismului socialist. Primul intre cei noua copii ai taranului Traian Brad si ai Corneliei, nascuta Barna, originara din satul vecin Iclod. Casatorit cu Olimpia Alexandrina Suteu (1952). O fiica, Lia Brad-Chisacof (n.1955) Debutul absolut are loc în 1947 în revista Gând tineresc din Alba-Iulia, cu poezia Te-am visat. Debutează editorial cu volumul Cincisutistul în 1952. Absolvent al Facultății de filologie din Cluj (1948-1952). Între 1973-1982 a fost ambasador al Republicii Socialiste România la Atena. Membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 1974. Între 1984-1990 a fost directorul Teatrului Nottara din București. 1947 - este distins cu premiul I la concursuri literare pentru lucrările Proza lui Pavel Dan și Serghei Esenin și revoluția rusă 1951 - Premiul "Almanahului Literar pentru amplul poem epic "Cincisutistul" 1953 - “Diploma de onoare” pentru poezie...
11 poezii, 0 proze
Linda Martin
O biografie se scrie in timp, trecand prin trenul vietii, acumuland salata de experiente necesara. Ea se va scrie pe parcursul anilor.
1 poezii, 0 proze
ASAlexandru Sitar
"pământeștile mele zile curg asemenea unui râu strâmt și sufletul meu stăruie pe pluta vie a trupului pe care am să-l părăsesc atunci când drumul va fi fost stăbătut până la capăt. Atunci? Poate că acolo jos lumina și bezna sunt asemănătoare? ........................................................ tu iți amintești de zilele de altădata și tu te tângui, biata mea inimă! Bucureă-te mai curând de faptul că încă mai sunt zile care vor să vină! " ........................................................ Rabindranath Tagore-"Pământeșile mele zile" fragment
18 poezii, 0 proze
ACAdam Claudia
Ce să vă spun eu despre mine? Sunt ca trenul de pe șine- Peroanele mi le iubesc Chiar de trebui să opresc.
44 poezii, 0 proze
DMDumitru Matcovschi
1939 : 20 octombrie - în comuna Vadu-Rașcov, județul Soroca, se naște Dumitru Matcovschi din părinții Leonte și Eudochia, plugari români 1956-1961 : Student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie. Volens-nolens, absolvește Universitatea; or, în 1960 Institutul Pedagogic fuzionează cu Universitatea. 1960 : Student în anul cinci, este invitat în calitate de colaborator literar la cotidianul "Moldova Socialistă", unde va rămâne și după absolvirea Universității 1962 : 21 octombrie - se căsătorește cu Alexandrina (născută Șoldan), studentă în anul patru la Litere. Prezintă manuscrisul primului volum de versuri, care e discutat la Uniunea Scriitorilor și recomandat spre publicare. Devine membru al Uniunii Jurnaliștilor din U.R.S.S. 1 decembrie - este "chemat" sub arme; trenul îl duce în orașul lui Kant (Konigsberg, azi Kaliningrad) 1963 : Apare prima plachetă de versuri, Maci în rouă, Editura Cartea moldovenească, Chișinău. 1964 : noiembrie -...
17 poezii, 0 proze
SIStoiciu Liviu Ioan
De la prima carte, treptat, Liviu Ioan Stoiciu a evoluat spre un discurs mai frust, în defavoarea metaforizării. Autor a peste zece cărți de poezie și proză, precum și a mai multor tentative de sinucidere, Liviu Ioan Stoiciu a copilărit într-o singurătate totală. Cantonul CFR nr. 248, în care și-a petrecut mulți ani din viață, era situat la câțiva kilometri de cea mai apropiata localitate (Adjudul Vechi). Copilăria lui a însemnat, în fond, un lung șir de trenuri și un cantonier fluturând un fanion galben, ori de câte ori vagoanele treceau prin fața cantonului. De altfel, Liviu Ioan Stociu debutează literar cu o carte intitulata La Fanion, obținând cu ea, în anul 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor. Astăzi, Liviu Ioan Stoiciu pare un om sobru și înțelept, cu mult bun simț și cu o puternică personalitate, fiind considerat unul dintre scriitorii reprezentativi ai generației ‘80. Nu a uitat nici o clipă însă de copilăria lui însingurată petrecută la cantonul CFR 248.
4 poezii, 0 proze
OCOctav Chivulescu
Cine sunt eu, dincolo de omul care îsi trăieste portia de viată alături de toti ceilalti asemenea mie, care împreună formăm câteva generatii contemporane le omenirii? M-am născut (18 Noiembrie 1963) în această dimensiune a realitătii sub forma unei mici vietăti goale, ghidate de instincte. Iar când spun “goale” mă gândesc, desigur, la bagajul gol de experiente personale. Astăzi, patruzeci si ceva de ani mai târziu, sunt, ca si voi toți de altfel, o entitate imaterială de gânduri constiente ce guvernează atât actiunile trupului meu efemer cât si suma informatiilor adunate de-a lungul vietii si memorate mai mult sau mai putin în format de experientă. Sunt o constiintă de sine. Singura noastra sansă de a accede nu la nemurire - caci ar trebui sa ne mutam in Urb Binaria - ci la o existență ceva mai îndelungată decât cea a trupurilor noastre, este cea a cultivarii gândurilor izvorâte din mintile noastre în mintile celor din jur, si a celor ce vin dupa noi. Pentru a întretine continuitatea...
19 poezii, 0 proze
Trenului i-au schimbat locomotiva
de ADRIAN ANGHELESCU
Ca și-un balaur care scuipă foc, Cu nări de fier, pe șine paralele, Aburul a urnit din loc în loc Locomotiva tinereții mele Ce pufăia prin gară așteptând Să urce călătorii în vagoane Ca să țâșnească...
Mocănița din Comandău
de Toth Arpád
Șuierând pornește trenul, Lasă-n urmă fumul dens, Un fochist așează lemnul, Frânarul fruieră intens. Se urnesc vagoane multe Cu locomotiva-n frunte Și se pierde-n depărtare, Sacadatul zgomot mare....
Fericirea unui anonim
de Pantea Ciprian
Scriu în timp ce aștept o locomotivă sârbă să sosească la granița cu Macedonia. Un timp perfect, o liniște care învăluie spațiul sărăcăcios eternizând o dragoste ciudată pentru natură și oameni. Un...
Halta părăsită
de Sorin Coadă
Ca în vremuri îndepărtate, alerga să prindă un personal de a cărui sosire nu era sigur. Semnalul acustic îl îmboldi să grăbească. Ocoli în viteză ultimii copaci din pădurea întunecată și coborî pe...
Smocul descântat
de Ina Simona Cirlan
Ale vieții valuri mă împing grațios, dis-de-dimineață, pe scara unui tren personal. Bizuindu-mă pe unduire mă ajut și de coate așa încât, depășesc grațios patru damingene, șase saci de cartofi bașca...
Noapte de Decembrie - III -
de Emil Iliescu
Ne-am retras în vagonul nostru și am hotărât să facem cu schimbul pe culoar pentru a urmări reacția animalelor flămânde. I-am liniștit pe somnoroșii din compartiment, spunându-le că în niciun caz...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (53)
de Doru Ciucescu
O călătorie cu trenul de la Cairo la Port Said poate fi considerată în categoria celor turistice sau din parcurile de distracții; este un voiaj în vremuri de demult trecute. Sentimente asemănătoare...
Spre necunoscut Capitolul XI ( 6 )
de nicolae tomescu
Ca și acum doi ani a plecat cu câteva zile înainte de Sfânta Mărie Mică. Dar, spre deosebire de atunci, acum știa că se duce spre rostul pe care și l-a încropit. Simțea acea mândrie a omului care...
fragment de roman
de nicolae tomescu
Ca și acum doi ani a plecat cu câteva zile înainte de Sfânta Mărie Mică. Dar, spre deosebire de atunci, acum știa că se duce spre rostul pe care și l-a încropit. Simțea acea mândrie a omului care...
Când Dumnezeu era impiegat
de Florentina-Loredana Dalian
Uneori, e ca atunci când pierdusem trenul. Eram elevă, de fapt doar terminasem liceul. Trenuri nu prea erau. Mai nimic nu era. Îl văzusem cum plecă de sub ochii mei. Am alergat destul de repede, dar...