"Trenul sortii" – 5969 rezultate
0.02 secundeMeilisearchLinda Martin
O biografie se scrie in timp, trecand prin trenul vietii, acumuland salata de experiente necesara. Ea se va scrie pe parcursul anilor.
1 poezii, 0 proze
Adam Claudia
Ce să vă spun eu despre mine? Sunt ca trenul de pe șine- Peroanele mi le iubesc Chiar de trebui să opresc.
44 poezii, 0 proze
Dumitru Matcovschi
1939 : 20 octombrie - în comuna Vadu-Rașcov, județul Soroca, se naște Dumitru Matcovschi din părinții Leonte și Eudochia, plugari români 1956-1961 : Student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie. Volens-nolens, absolvește Universitatea; or, în 1960 Institutul Pedagogic fuzionează cu Universitatea. 1960 : Student în anul cinci, este invitat în calitate de colaborator literar la cotidianul "Moldova Socialistă", unde va rămâne și după absolvirea Universității 1962 : 21 octombrie - se căsătorește cu Alexandrina (născută Șoldan), studentă în anul patru la Litere. Prezintă manuscrisul primului volum de versuri, care e discutat la Uniunea Scriitorilor și recomandat spre publicare. Devine membru al Uniunii Jurnaliștilor din U.R.S.S. 1 decembrie - este "chemat" sub arme; trenul îl duce în orașul lui Kant (Konigsberg, azi Kaliningrad) 1963 : Apare prima plachetă de versuri, Maci în rouă, Editura Cartea moldovenească, Chișinău. 1964 : noiembrie -...
17 poezii, 0 proze
Ciobotaru Monica Silvia
Valoarea timpului...Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca. Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag. Pretuieste fiecare moment pe care il ai...
4 poezii, 0 proze
Ioan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
Mihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Mitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
Trenul sortii
de Burghelea daniela
Prin farmec să mă scuture zefirul Și-n mână fluturii să-mi cadă Să nu mă-ncătușeze birul Și ochiul să mă cearnă în zăpadă, Un cer imens să fie tot pământul, Cu îngerii să mă acopăr Când mă...
Poezie 1
de MHV
Când mă plimbam cu trenul sorții Pe șinele eternității Simțeam puterea incapacității De absorție a sentimentelor. La prima haltă ce-a făcut, M-am ridicat si-am coborât. Dar halta nu era a mea Și cum...
Educație pierdută ...
de Reti Liviu Crinel
Educație pierdută … Toamna flutură la ușă, Noi oprim cuvântu-n gușă. Vântul bate, iar, în cușcă, Noi mai tragem înc-o dușcă. Ceața zburdă peste minți, Noi tăcem ușor, cuminți. Educația sprințară, Noi...
sentimentul de vraiște
de Valeriu D.G. Barbu
devastată vasta cale între două puncte moi lumea iată, se prăvale fără noimă, fără noi cică mai rămânem încă să plătim cu, plus bacșiș – viața moartea ne mănâncă Dumnezeu privește câș este numai el,...
Viața derulată ca un film al adevărului
de George Pașa
S-a strâns cordonul sorții, caseta de cleștar păstrează-n ea imagini ce-au derulat încete. Pe linia iubirii colindă un acar spre-a devia doar trenul dorințelor incerte. Pe pajiștea-nstelată se plimbă...
poezie mică şi foarte alintată
de diana dumitraciuc
la ora nefastă, când trenul încărcat cu granate trece prin sângele dumneavoastră, dama de pică netoţii între picioarele sorţii citeşte (cu ceva dificultate) povestea aceasta în cafeaua cu lapte de...
Risipite
de Ioan Postolache-Doljești
Bastonul alb pipăie vertebrele timpului... De ce rîde orbul, mă-ntreb? Captive-n orbite și stelele rîd, rîd și eu dar, repede-mi pun mîna pe gură să nu mi se vadă dintele rupt la ultima mușcătură din...
Sărim?
de Adrian Andrei
aici, la mii de mile depărtare găsesc că m-am uitat pe-un raft, în casa părinților. dintr-un pumn de zaruri, toate au căzut anapoda pe-o masă unde nici nu se decid sorții. un pariu pierdut, cu viața,...
Misiunea
de Emil Iliescu
Misiunea Ploua mărunt și sufletul meu, corabie beată, se lăsase parcă în derivă, năpădit de valurile uriașe ale unei tristeți profunde, incomensurabile. Așa mi se întâmplă întotdeauna când plec în...
doar o seara...
de Tanase Eugen
luminile încet se sting...ultimul client cauta iesirea întunecata...aproape ultimul...am mai ramas eu... ce ciudat...singur în birt,afara soarele se pregateste sa încalzeasca trupurile înghetate...nu...
Viața-i ca un tren
de Valeria Lioara Roman
București. Ora 6.30. Gara de Nord. După o noapte legănată într-un tren îmbacsit de miros de zgură, deschid ochii și privesc spre geamul ca o mătase murdară. Dincolo de el, peronul pe care trec noapte...
Crêpe Suzette, plăcintă cu varză și fluturi. Altfel (II)
de Daniela Luminita Teleoaca
Sonia observase ceva straniu la DanaT mai ales începând cu semestrul II al anului I de facultate. Parcă erau două. DanaT1 era trasă prin inel, cu un mijlocel atât de subţire că automat te gândeai...
