"Trenul fara gara" – 5974 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMihaela Ami
Am decis să iau un tren nou. Pleacă în noaptea aceasta la ora 12. Din Gara de Nord. Pleacă spre o nouă destinație. O călătorie care rebranduiește spiritul și reîmprospătează gândurile. Mi-am lăsat blogul vechi (gânduri-colorate) pentru un blog nou. Trenul de noapte este noul meu concept. Este schimbarea fără de care m-aș fi blocat. Alegeri în viață, cuvinte spuse și apoi regretate. Cuvinte spuse și apoi asumate. Întâlniri care te dau peste cap. Gânduri colorate care dăunează grav personalității. Amintiri pentru care lupți, trecutul care te definește și prezentul care te animează. Schimbările care te schimbă și te fac să creezi textele cu aceiași ușurință cu care scriai cândva. La mulți ani, România mea și călătorie plăcută blogului meu. Trenului de noapte. De ce noapte? Pentru că atunci am avut cele mai bune idei.
1 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
Linda Martin
O biografie se scrie in timp, trecand prin trenul vietii, acumuland salata de experiente necesara. Ea se va scrie pe parcursul anilor.
1 poezii, 0 proze
Adam Claudia
Ce să vă spun eu despre mine? Sunt ca trenul de pe șine- Peroanele mi le iubesc Chiar de trebui să opresc.
44 poezii, 0 proze
Dumitru Matcovschi
1939 : 20 octombrie - în comuna Vadu-Rașcov, județul Soroca, se naște Dumitru Matcovschi din părinții Leonte și Eudochia, plugari români 1956-1961 : Student la Institutul Pedagogic "Ion Creangă" din Chișinău, Facultatea de Istorie și Filologie. Volens-nolens, absolvește Universitatea; or, în 1960 Institutul Pedagogic fuzionează cu Universitatea. 1960 : Student în anul cinci, este invitat în calitate de colaborator literar la cotidianul "Moldova Socialistă", unde va rămâne și după absolvirea Universității 1962 : 21 octombrie - se căsătorește cu Alexandrina (născută Șoldan), studentă în anul patru la Litere. Prezintă manuscrisul primului volum de versuri, care e discutat la Uniunea Scriitorilor și recomandat spre publicare. Devine membru al Uniunii Jurnaliștilor din U.R.S.S. 1 decembrie - este "chemat" sub arme; trenul îl duce în orașul lui Kant (Konigsberg, azi Kaliningrad) 1963 : Apare prima plachetă de versuri, Maci în rouă, Editura Cartea moldovenească, Chișinău. 1964 : noiembrie -...
17 poezii, 0 proze
Ciobotaru Monica Silvia
Valoarea timpului...Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca. Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident. Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag. Pretuieste fiecare moment pe care il ai...
4 poezii, 0 proze
Ioan Nenițescu
S-a născut la 11 Aprilie 1854, în orașul Galați. Fiu de manufacturier, și-a început școala comercială la Galați, dar a terminat liceul la Iași, apoi a frecventat cursurile Facultății de litere. După Războiul de independență a plecat la Berlin, unde a urmat Filosofia. Și-a dat doctoratul tot în Germania la Leipzig (1887). Moare la 23 Februarie 1901 în timpul unei călători la Buzău cu trenul și a fost inmormântat la București. Poezii Flori de primăvara (Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889) Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Tatăl nostru în câteva istorioare pe înțelesul tuturor (Buc., 1894) De la românii din Turcia europeană (studiu etnic și statistic asupra aromânilor, București, 1895) Poezii (București, 1911) Teatru Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897) O singură iubire Două femei Vlad Țepeș Mihai Viteazul
1 poezii, 0 proze
Mitra Raluca
Copil bălai născut în miez de iarnă sub zodia care a dat cele mai mule genii. Și cei mai mulți nebuni. 1986. Către ce converg eu? Către viață și dincolo de ea când va fi vremea (poate am sa vă vizitez). Suflet dual, am trecut pe la cifre ca în prezent să mai am un an juma' de litere. Pe unde o să ajung? "La mine" - spune-mi tu. Cred în Doamne-Doamne și-n minuni nu-de-om-făcute. Și-n copii, în flori, în fluturi. Tu crezi? sunt doar curioasă. Scriu cu stiloul, mai puțin la examene: acolo am pixuri norocoase pe care e inscripționat 1 nume. Ei da! am corupt și eu minori. Se fue de-acum... Vreau un E.T. ca mine și să văd lumea. Așa... o bucățică, cât să-mi înec dorul de aripi, să domolesc vântul de larguri din mine (și nu, n-o plagiez pe Olguța). Cum face trenul? Uuu... te duc... te duc... te duc... Mai vrei să vin?
9 poezii, 0 proze
Trenul fara gara
de Radu Tudor Ciornei
Se sparg in sapte oglinzile\'n mine Si in noaptea asta imi vine Sa umplu oceanul de sine Fluierind s-alerg catre tine Sa-mi curga tornade prin vine Sa umplu vazduhul de tine Sa uit de Sahara din mine...
Gara fără semafoare
de Costea Liliana
Lângă copacul fără frunze , In trenul fără călători Doarme bătrâna fără ochelari Ținând în brațe geanta fără mânere . Doarme bătrâna Fără să știe Că reflexia ei Din geamul fără perdea Citește cartea...
Trenul
de Eugen Fulea
Aștept să vină trenul În gara fără șine Și pregătesc peronul Gândindu-mă la tine. Aștept să vii în gara mea Să-mi fii apoi regină Să uiți că trenul va pleca Și nu o să mai vină. P.S. Îmi place când...
(Șo)tron într-o gară
de Angi Cristea
sună ceasul pentru încă o dimineață păpușii din cârpe îi este frică de întuneric citești pe ascuns ungând paginile cărților împrumutate cu mirul scurs din lacrimi șuieratul locomotivei te găsește...
O călătorie la București cu trenul aerian de 1 Mai
de Dragoș Vișan
Merg pe la filiala USR. În legătură cu vreun articol. Sediul nu mai e denumit așa, ci Trustul Mediatic Tomitan (adică “Te-me-te”). Rimează cu vechiul O.N.T. - Ce-i atât de aglomerat? Ce-i cu...
Ultimul chibrit
de Eugen Fulea
Aștept și azi să vină trenul În gara fără nici o șină, Împodobind cu flori peronul Pentru frumoasa mea regină (de fapt...bruneta anonimă) P.S. Vreau să cobori în gara mea, Să-ți spun cu drag: bine-ai...
Vis fluid
de Viorel Surdoiu
Străzile care duceau spre gară Gările care tresăltau la țipătul locomotivei Picăturile de ploaie Șuvoiul burlanului Care se topea încontinuu Orașul visa fluid Răsăritul de mâine Altfel va curge Și...
Abandon sau negoț
de Manea Ionut N.
Colțul meu de nori se destramă, Ploaia mea e o curvă, O curvă plecată cu trenul fără o lețcaie, Cu dorul târâș Și doar o cămașă de ie. Parfumu-i ieftin a rămas mult timp în gară, S-a legat de sacii...
Conopida
de Alain Bosquet
Gabardina vorbește despre văduvia ei. Robinetul se laudă cu propriile-i lacrimi. Carpeta pretinde c-ar fi umilită. Trenul care intră-n gară crede că duce-n el tristețea lumii. Și lada de gunoi, cu...
Metronomul
de Emilian Lican
,,Poate toți avem doruri secrete-Uitate... Gări regăsite într-un târziu din noapte" Sunt multe elemente în sufletul unui artist când fără a fi original începe să zburde liber Prin propriile-i...
Inspiratie
de miclea stelian
Da ce poftă să scriu astăzi îmi veni, așa deodată, Îmi iau arma mea, stiloul și cobor împiedicat Azvârlindu-mă în stradă, în zgomot amețitor Și mă uit în stânga, dreapta, înainte, cetitor. Dându-mi...
jurnal trecut de furtună
de Florina Daniela Florea
drumurile mele sunt întotdeauna adânci eu tulbure numai astfel mă pot decanta * mă-nvârt după deget suviță, bag seama târziu, un tic de pe vremea când eram copil și mi-era teamă să spun uite că...
