"Trasul la firul ierbii" – 2207 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
HMHerta Müller
Herta Müller (n. 17 august 1953, Nițchidorf, Regiunea Timișoara) este o scriitoare germană născută în România. Tatăl ei a fost un șvab expropriat de autoritățile comuniste. Herta Müller a studiat germanistica la Timișoara. Prietenia cu membrii "Grupului de Acțiune Banat" Aktionsgruppe Banat, format din studenți și scriitori de etnie germană, cetățeni români, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenția Securității. [1] Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată și expediată pentru reeducare într-un "mediu muncitoresc sănătos" la întreprinderea "Tehnometal". Herta Müller a lucrat apoi ca traducătoare. Ulterior, și-a câștigat traiul lucrând la cîteva grădinițe și acordând ore particulare de germană. Biografia sa este prezentată în volumul "Regele se înclină și ucide". Volumul de debut, "Niederungen" - "Ținuturile joase", a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a limitat...
8 poezii, 0 proze
DEDiana Enachii
S-a născut la 10 iulie 1994 în s Abaclia r-nul Basarabeasca în familia lui Gheorghe Enachii și a Eugeniei Fuior. La vîrsta de 4 ani, Diana, împreună cu părinții ei, s-au stabilit cu traiul în Sadaclia, unde tînăra poetă a frecventat grădinița și cl 1-a. Începînd cu a doua clasă, s-au reîntors la Abaclia, unde a finisat gimnaziul la actualul liceu "Constantin Stere". În prezent, Diana este elevă la Liceul Clasic "Mihai Viteazul" din or. Cimișlia și activează ca redactor-prezentator, știrist și dj. la radioul din localitate - Radio Media Cimișlia - www.radiomedia.md . Prima poezie a fost scrisă pe cînd aceasta era în vîrstă de numai 7 ani. Cu ocazia Zilei Învatatorului, Diana a închinat primei profesoare o poezie scrisă de ea. După aceea, au urmat mai multe poezii, apoi s-a trecut și la concursuri în care a reușit să dovedeasca tuturor că iubește metaforizarea, cuvîntul, poezia. În anul 2005, la 5 aprilie, decedează Gheorghe Enachii - tatăl Dianei, moartea fiind cauzată de cancer. Cu...
17 poezii, 0 proze
GGalina
Am avut o bratara de aur extraordinara - maistru energetician - dar si un hobby : literatura scrisa in fel si chip, pornind de la poezie si mergand pe traseul schitei, piesei de teatru, romanului. Fiind autodidact si avand serviciu permanent pana la pensie nu am acumulat destula practica din cenaclurile pe care le-am frecventat in Bucuresti si in Iasi. Am participat la un concurs de proza scurta si am fost apreciata cu mentiune. Am editat neinspirata un roman la o editura care, prin contract trebuia sa-l promoveze dar nu a facut-o astfel ca raman o anonima chiar si pentru cei care ma cunosc din moment ce nu au aflat de nicaieri despe aparitia in librarii a romanului meu. Nu stiu daca e bun pentru ca nu a fost lecturat de persoane competente. Totusi am curajul sa-l prezint: Si pestii vorbesc in somn, autor Galina Mihoc Nedelcu. M-am gandit sa mentionez si numele de la parinti in speranta recunoasterii mai usor in cazul ca cineva dintre cunoscutii vechi ma vor descoperi. Nu stiu daca...
11 poezii, 0 proze
NVNeguș Vasile
Pictorul VASILE NEGUȘ, s-a născut în anul 1967 în Pucioasa și locuiește de la început, și își dorește până la sfârșit, în satul Dealu-Frumos, com. Pietroșița, jud. Dâmbovița. Pictorul și teologul VASILE NEGUȘ este un pictor de factură mistică, bizantină, și este cu creionul în mână de la vârsta de 3 ani, iar traseul vieții îl poartă lucrând și abordând mereu tehnici și stiluri diversificate, ajungând cu darul lui Dumnezeu, ca în a doua parte a vieții, să poată studia și picta mai ales pictură bisericească, iconografică, dar și o pictură de creație proprie, în stilul suprarealist mistic. Tehnicile sunt pe diferiți suporți, de lemn, pânză, piatră și zidărie, și poartă în ele o îndelungată experiență și studii asupra tehnicilor vechi, consacrate. Dar, parcă lipsindu-i ceva, domnul Vasile Neguș, a început să cocheteze și cu scrisul, în special poezia creștină, îmbinând foarte bine imboldul artistic prin “hrana” pentru vedere, adică pictura, și “hrana” pentru auz,...
1 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
AMAlexei Mateevici
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova. 1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani. 1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului. 1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude). 1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în...
34 poezii, 0 proze
Rasul Gamzatov
Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...
1 poezii, 0 proze
Trasul la firul ierbii
de Sorin Olariu
Fotbalist cu mult talent Adi Mutu-a luat-o-n barbă Că s-a ocupat frecvent Nu de minge...Doar de iarbă.
Viata
de robert
Ca o corabie ce-nfrunta Involburatele talazuri, E dragostea, dulce sau crunta Invingatoare peste veacuri. Ca un desert ce se intinde Peste-un ocean secat demult, E teama care te cuprinde Cand calci...
Aproape de țărm
de Oprea Viorel
Aproape de țărm În acel loc începea lumea. Și acel început de lume era tot al nostru, al puștilor; ceilalți nu prea contau. Orășelul mic, ascuns într-un golf liniștit, nu figura pe nici-o hartă, așa...
Timpuri și destine
de valeriu danalachi
Mama noastră mereu era posedată de un capriciu mocănesc: îi plăcea peștele, la nebunie. Iarna-l cumpăra la magazin în sat (lăzi întregi), înghețat, adus din fundul Rusiei. După dezghețare, o parte...
Poveste monotona II
de Bogdan Ladaru
Poveste monotonă II Autobuzul în care mă aflu eu acum e verde. Și merge în orașul meu. Înainte, obișnuiam să merg în orașul meu cu un autobuz albastru, care, de fapt, mergea în orașul tău,însă...
Despre om
de florin Vasilescu
Zici că omul Uneori Cade repede-n Sensibil, Cotropit de reci Fiori Și-nclinări Spre imposibil? Agitându-se, -ntr-un fel, Să nu cadă În banal, Se dezice chiar de el Și de ce este Plural. Se frământă...
Povestea unui bolovan
de elena gheorghiu
Pe planeta Mirisena nu existau viețuitoare, era un ținut pustiu și neprimitor. Tot ținutul era plin de bolovani, pietre mari și pietricele. Ele dădeau acestei planete un aspect înfiorător și plin de...
e firul de pamant
de Bujor Alexandru - Nicusor
Afara ploua si se uda tot pamantul Si ma uit pe geam, la o tigare, si ma bate vantul. Vad sub norii cenusii ceva frumos. Poate oare sa fie o stea sau un lucru pacatos !? Din dorinta-i toata lumea pe...
premiant la patafizică
de Cătălin Al DOAMNEI
am visat că înotam într-un fluviu de pescăruși se spune că e semn bun în aripile lor zburlite vedeam cum se agață starea omului îndurerat de propria lui alergare fără de țintă și neputință unde...
Clișeu 62: Sfințenia se învață la țară
de Ottilia Ardeleanu
Pe când era bunica așa de blândă și toate poftele mele ale ei erau, lumea îmi părea descântată de cea mai pricepută vrăjitoare. Numai ce-o vedeam îngenunchind în fața unei icoane din care ne privea...
surghiunul strătuleștilor & al băndăceștilor dintr-o fugă a lui bach
de Cătălin Al DOAMNEI
urma trasul pe roata-mpărăteasă azi dacă nu distingi între sensul propriu nu ai noțiuni de semantică îți mănânci roțile în fața ta se așează un polițist cu mâinile la spate și devii infractor aidoma...
război de umbre sub al lunii clar
de Ștefan Petrea
se stinge-ncet în mine trandafirul ce-i este dat din veacuri tinereții iar traiul nu e-n straiul dimineții, din ghem se tot rostogolește firul. copilăria a dat birul vieții, spre-apus mă poartă-n...
meandre 42
de viorel gongu
Meandre-42-a doua zi la Praga Geamul ușor întredeschis lăsa zumzetul străzii să pătrundă odată cu răcoarea dimineții. Câteva vrăbii ciripeau la fereastră și călătorul a crăpat ochii. Albastrul...