Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"Trăiești cu tine și ești singur"20302 rezultate

0.07 secundeMeilisearch
41 rezultate

critica-singura

ColecțieRubrică12 texte

"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschiv&#259 și tac când lovesc." – Cosmin Perța

de Raul Huluban

BV

Bivol Vasile

AutorClasic

Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...

0 poezii, 0 proze

IM

ionascu mirela

AutorAtelier

traiesc intens prezentul,visez spre viitor,insa trecutul cu pasajele sale cidate dau uneori tarcoale prin mintea mea,prin inima si sufletul meu care mocneste...undeva...pitulat la umbra unui vis rebel,al copilariei mele,vise,lacrimi si trairi intense care si acum imi dau fiori,si imi aduc aminte cu drag,caci doar amintirea ma mai leaga de trecut si de tot ce nu mai am...cel mai greu este dorul,off,dorul nebun de tot ce am pierdut...e greu,trec noptii,trec zile,imi par veacuri cosmarurile...insa incerc sa ma gandesc...ce m-as face fara tine...

1 poezii, 0 proze

Bogdan Leonescu - AmarettoBA

Bogdan Leonescu - Amaretto

AutorAtelier

înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...

4 poezii, 0 proze

IlincaI

Ilinca

AutorAtelier

Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.

24 poezii, 0 proze

cristian opreaCO

cristian oprea

AutorAtelier

IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...

2 poezii, 0 proze

Popa Ana MariaPM

Popa Ana Maria

AutorAtelier

Dorul vine si pleaca foarte usor,ca adierea vantului si a timpului...Ochii,parul,zambetul,chipul...dispar odata cu dorul si raman doar o amintire...Pana la urma cu toti ramanem doar umbre,amintiri. Ce se leaga de noi?...doar praf...pt ca tot in tarana ne intoarcem... Asa ca...ia aminte si nu-ti risipi timpul,traieste-ti clipele pt ca sunt scurte si le poti lua o data cu tine,in schimb avutia nu o poti lua.

17 poezii, 0 proze

Iuliana GhiocaIG

Iuliana Ghioca

AutorAtelier

Sunt aici și sunt acolo, pretutindeni mă rasfir O particulă-a iubirii mă hrănește și-o respir. Când în sufletu-mi sămânță ai dat rod și-ai încolțit Sunt acolo și aici, fir de dragoste sădit. Sunt născută să iubesc și-aș iubi să fiu născută, Viața-i rochie-n dantelă cu fir de argint cusută Și îmi ia cât o secundă, ori un secol sau un veac Uneori cât un sărut, ca de ea să mă dezbrac. Sunt un leagăn ce cu brațe către viață mă înclin, Doar spre tine cât trăiesc, toate gândurile-mi vin. Sunt de toate și nimic, cât un punct în Univers Dar nimic nu mă oprește ca să te aștern în vers.

18 poezii, 0 proze

Adrian DUMITRUAD

Adrian DUMITRU

AutorAtelier

Inca nu am. Ma multzumesc sa traiesc, din cand in cand. În ce privește ce am apucat să fac până acum, pot să declar (dacă trebuie...) că după executarea perioadei de detenție liceală, am recidivat și am absolvit Facultatea de Drept (Universitatea Româno-Americană) și Facultatea de Istorie (Universitatea București), în ani diferiți (recte, 2001 și 2002). Între 2003 și 2008 am căutat să îmi umplu timpul cu câteva burse: Erasmus (Paris, 2003), EFA (Atena, 2005 și 2006), IFPO (Damasc,2006 și 2007), Getty Library Research Grant (Los Angeles, 2007), MEN (Paris, 2008). În prezent, sunt doctorand al Universității București în cotutelă cu Paris IV - Sorbonne. Cât privește viitorul, ține de contingenții lui Aristotel, unde nu îndrăznesc să îmi bag nasul.

24 poezii, 0 proze

Stăncioi NatanaelSN

Stăncioi Natanael

AutorAtelier

"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)

13 poezii, 0 proze

Adriana Marilena StroilescuAS

Adriana Marilena Stroilescu

AutorAtelier

Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...

221 poezii, 0 proze

Trăiești cu tine și ești singur

de Diana Rizoiu

Îi ocolești pe toți și crezi că îi ai Cu privirea ta impunătoare Crezi că toți sunt la picioarele tale. Ești prea important pentru ceilalți Viața te-a răsplătit prea mult Ai ajuns să nu te mai...

PoezieAtelier

Tie iti place de tine?

de Aurelian

Te trezesti dimineata pe un ringtone menit sa-ti ridice moralul dar care nu face decat sa te enerveze. Ceva de genul RISE-UP. Te ridici somnoros din culcusul cald si instinctual apesi cu degetul mare...

Atelier

Scrisori tacute

de Serban ALEXANDRU

Am inceput sa uit cum este tacerea. In mintea mea se zbuciuma voci si ganduri haotice. Acum am impresia ca esti langa mine si imi spui cat de mult ma iubesti; iar apoi, in urmatoarea secunda imi dau...

ProzăAtelier

Tocmai când credeam că le știu pe toate (6)

de Marian Stan

”Am cunoscut mulți oameni, Doamne, care mi-au spus că se pot descurca în viață și fără ajutorul tău și, aruncându-mi un ochi în grădina lor, să știi că n-o duceau rău deloc. Aveau niște vieți dintre...

ProzăAtelier

Amagirea verbelor fiintei. Ego-ism. Egoteism

de roxanacazan

Omul este impins de catre un anume magnetism al destinului adeseori in canionul amagirii. Amagirea verbelor fiintei insa, este cea mai puternica dintre otravuri, impiedicand izvorarea naturala a lui...

EseuAtelier

Aș vrea un pahar, să-mi pun în el viitorul...

de Ciprian Ciuciu

De multe ori te găsești la o masă de lemn, într-un local, sau club, cum crezi tu că sună mai bine, cu o sticlă de bere lângă tine, poate un pahar, asta în cazul în care ești genul de persoană care...

Atelier

Iubirea este putere...

de Balan Cristian

Iubirea este putere, bazată pe adevăr, O repetai întruna, sperând să mă convingi... Dar nu trebuie oare să fii învingător, Să nu fi întotdeauna printre cei învinși? Putere? Care putere? Aceea de a...

PoezieAtelier

Universul copilăriei

de Vieriu Despina Mihaela

Ador Crăciunul! Aștept într-un mod egoist această sărbătoare, de ca și cum aș trăi-o numai pentru mine. Magia bradului, a luminițelor care-l împodobesc, frumusețea colindelor ce răsună de...

EseuAtelier

Cum ajungi să-ți urăști propriul nume

de Elena Larisa Stan

Cum ajungi să-ți urăști propriul nume Sună iar alarma telefonului. Laura, fata frumoasă cu profil de grecoaică sare din pat. Din instinct își acoperă timpanele cu palmele. Din camera alăturată aude...

ProzăAtelier