"Tovărășia, tovarăși!" – 2520 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
SSilv
-Despre mine sätul de "Criticä profesionistä", de la tovaräsi de "breaslä", car, "fär de gresealä gramaticala", "filtreazä" arta aci in net, dupä propria matritä, cä darä la urma urmei a cui o fi Siteul Agonia? Asa cä eu mä duc un pic, sätul si amärät si i-mi iau si versurile cu mine. Un motiv de se va cäutä intrebati-o pe dna. invätätoare Marina Nicolaev,dnä. demnä de mentalitate strict comunistä färä deschideri laterale, sustinätoarea metodei "Dacä nu bati copilu nu faci om din el"! Da unu am sä las ca umbrä a problemelor mele. Min(i)a Domnului poezie [ ] Moartea viersului - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Silv [Fabian ] 2005-09-28 | | Se pare mai existä, un derivat de Zeu, Sau poate-i chiar acela, cel mare Dumnezeu. Vestit a tot puternic, ieri i-am simtit minia, Sint sigur, protejazä, din umbrä Agonia! Scrisesem doar in grabä, un vers usor German, Si fär´de memorare-l public, gest uman. Dupä un timp, ferice, vreau sä mi-l recitesc, Sä-mi savurez creatia si sä mä...
3 poezii, 0 proze
Radu Stanciulescu
După ce m-a adus barza și am facut toate vaccinurile necesare și recomandate de medici, am început să învăț câte ceva despre această lume. Mai întâi de la mama, apoi de la tovarășa învatatoare, după aia de la tovarășii profesori (7+8 ani în total). A urmat liceul, alți tovarăși profesori, alți 4 ani de viață. Am vrut să fiu student. Am reușit - vreo 3 ani cu tovarășii profesori și alți doi cu domnii profesori (adică, revoluția "m-a prins" prin anul III :-) ). Alți 5 ani de viață. La absolvire, mama mă visa "baiat cu studii" dar am devenit "somer cu diplomă". M-am "încordat din toți porii ființei mele" (pe banii alor mei :-) ) și am făcut/absolvit colegiul de informatică. Din 1995 lucrez în domeniul informatic. Mie îmi place să cred că sunt programator, dar am lucrat și ca admin de LINUX și ca un fel de analist-programator în probleme de gestiunea și managementul materialelor la o firmă de construcții metalice. Conform mersului timpului, când totul pare a se muta pe Internet, am...
14 poezii, 0 proze
GCGeorge Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916. George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani. Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea...
102 poezii, 0 proze
TATomița Andreea
Născută la Craiova, cu doar o lună înaintea căderii Comunismului, am fost un copil fericit, iubită fiind de părinți și soră. Am crescut într-un mediu călduros, înconjurată de o atmosferă de poveste. Să fi fost acesta izvorul imaginației mele? Dragostea pentru limbile străine m-a împins spre diferite cursuri ca într-un final să mă vad ajunsă studiind la nivel de bilingvă franceza și ca hobby multe altele. Cuvintele au inceput să mă atragă încă din școala generlă când, inspirată de lecturile de la clasa ori de cărțile ce "din întâmplare" îmi picau pe mână, am vrut să-mi testez propria capacitate de a crea. Nu m-am considerat niciodată suficient de pregătită pentru a duce la capăt o lucrare voluminioasă deși asta-mi este ținta supremă. Sunt sigură, însă, că timpul și experiența îmi vor fi tovarăși de nădejde și că visul de-a-mi vedea lucrările publicate nu va fi o simplă himeră.
6 poezii, 0 proze
MMMărușteri Marius
M-am născut (pe bune !) într-o gară - de unde probabil și constantul meu "dor de ducă"...la poalele Apusenilor, unde - vorba Valeriei Tamaș - " se nasc și munții și probabil din aceeași piatră". Vreo 30 de ani de școală, ani în care am învățat unde să caut când nu știu ceva, unde să "depozitez" când am găsit ce căutam, respectiv unde să nu mai caut ceva ce nu o să găsesc niciodată... Devorator de poezie și literatură SF (uneori cele două genuri literare chiar au ceva în comun) :). Poet preferat: Vasile Voiculescu Ce cred despre "Ars poetica"? Am avut ocazia să îl aud pe marele Ștefan Augustin Doinaș, înainte de 1989, luând-o peste picior pe cea mai nesuferită (a se citi comunistă) profesoară de limba română din orașul unde făceam liceul - în cadrul unui cenaclu literar - cu privire la o recenzie făcută de aceasta "Mistrețului cu colți de argint". Citez aproximativ: "Doamnă (nu tovarășă - sic!), vă asigur că nu m-am gândit la nimic din ce ați spus când am scris această poezie !!!"
29 poezii, 0 proze
VCVasile Cârlova
A fost un poet și ofițer român, care deși a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european. S-a născut la Buzău Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni – Dolj. 1816- După moartea timpurie a părinților, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă și limba franceză. După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română. 1827- A debutat cu o traducere după Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului...
4 poezii, 0 proze
EBEta Boeriu
Eta Boeriu (n. 25 februarie 1923, Turda - d. 13 noiembrie 1984, Cluj-Napoca) a fost o scriitoare, poetă și o traducătoare română. S-a născut la 25 februarie 1923, la Turda. Pe numele său de fată, Margareta Caranica, Eta Boeriu a fost fiica lui Ion Caranica, profesor, și a Sevei (n. Capidan). A fost nepoata pictorului Pericle Capidan și a etnografului Theodor Capidan, precum și sora poetului Nicu Caranica. A urmat Liceul la Cluj (1933-1940) și Sibiu (1940-1941). Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie din Cluj-Sibiu (1941-1945). A participat la ședințele Cercului Literar de la Sibiu. Este considerată a fi cea mai importantă traducătoare din limba italiană în limba română din toate timpurile. Poezii Ce vânăt crâng, 1971 Dezordine de umbre, 1973 Risipă de iubire, 1976 Miere de întuneric, 1980 La capătul meu de înserare, postume, 1985 Din pragul frigului statornic, antologie poetică, 1999 Traduceri Giovanni Boccaccio, Decameronul, 1957 Cesare Pavese, Tovarășul, 1960 Giovanni Verga,...
4 poezii, 0 proze
Tovărășia, tovarăși!
de Eduard Rosentzveig
Acest poate o să ne macine ca râșnița redegistă a bunicului o litră de cafea târguită pe-un salam de Bacău - certitudinile comune; cineva o să apese butonul roșu și aroma de zdroabă a fiin- țării...
Despre jurământul nechibzuit
de Velimirovici Nicolae
Birjarului Iota K., despre jurământul nechibzuit (Scrisoarea a 181-a) Ședeai în tovărășia unora și beai. A venit vorba de un om cinstit de orașul vostru, care nu vă plăcea vouă, oameni băuți. Încins...
tovarăși de îndepărtare
de Vasile Munteanu
atâția vechi tovarăși de-ntrebare am dat paharelor cu buza un răspuns că ne-am ajuns călugări fără stare chilia inimii la față ne-a ascuns de ce-aș aprinde astăzi lumânare să vă privesc nou prăbușiți...
Tovarăși, săpați viitorul!
de Alex Oberlander
Atârnă turme negre-înaripate Sub cerurile dușmănoase satul visează Tomnatic pândesc norii și turmele… Curând. Satul băltește în propria-i sudoare Plouă stins. Atârnă și arheologii proletari Fost sat,...
Balada celor mai plictisiți tovarăși la un concert din muzică de Bach
de Serban Codrin
De marmură și catifea, pereții Dau măreție sălii, și răceală… Nimic nu-ntrece-otrava politeții!... Se zbat în scaune de plictiseală, Pe când le toacă-un pianist, urâtul, Din unul Bach, cine-o mai fi...
Dragi tovarăși și pretini,
de Maria Gold
Vreau să mulțumesc pe această cale tovarășului Zabet Mihai, membru de cinste al asociației noastre, a familiei noastre Agonia, care a deschis acest subiect și mi-a dat mie șansa să iau cuvântul în...
doi tovarăși & turturica moartă
de Vasile Munteanu
aproape că mi-e tihnă pe bancă-n parc în ploaie îmi șterg din foi cerneala cu iarbă și cu tei o turturică moartă doi maidanezi ce-așteaptă să zvârl măcar din oase tovarășilor mei fumez o păpădie cum...
Tovarăși, subțire tare, filmul ăsta
de razvan cirezaru
Mircea, de la Arta, mă avertizase de altfel. Din ghișeul ecranat de boarfele lăbărțate pe toți pereții de expoziția cu vânzare, constituind noua strategie RADEF de rentabilizare a cinematografelor...
democrația nu are vârf tovarăși
de Calotescu Tudor Gheorghe
ar fi bine să lăsați bălăngăneala asta imposibilă de-a lungul și de-a latul istoriei ce dracu nu ați mai jucat lapte gros niciodată? săriți cât mai aproape de veriga slabă puneți presiune pe poeți...
La stânga tovarăși, pe stânga de tot!
de Adrian Firica
În loc să mă plimb pe stradă, ori prin parc, mă pune naiba să mă plimb pe net – strada, parcul sunt pline de zăpadă, netul e plin, după cum am spus... de toate naibele lumii. Păi, de cine altcineva,...
alo alo tovarăși
de Calotescu Tudor Gheorghe
stigmatizații mei din rândul doi de zei goliți paharele și râgâiți a înalt șapte stele de căciulă măcar să văd palmele roșind ca la primul dezbrăcat pe lumină a evei a afroditei a mai știu eu cărei...
allwais tot înainte (tovarăși?!...)
de Calotescu Tudor Gheorghe
nu mai căutați un alt sens vieții așteptând momente potrivite pentru viețuit sau ascunzându-vă în spatele iluziei ca după o perdea transparentă din lână de a(n)gora în speranța că veți surprinde...
Veniti după mine, tovarăsi!
de Lucian Blaga
Veniti lângă mine, tovarăsi! E toamnă, se coace pelinul în boabe de struguri si-n guse de viperi veninul. C-un chiot vreau astăzi să-nchin în cinstea sălbaticei mele minuni, care pleacă lăsându-mă...