"Tot mai des visez pământul" – 20499 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
LBLouise Gareau-Des Bois
S-a născut la Montreal - 1934 Și-a luat licența în filosofie și limba spaniolă la Universitatea din Montreal, tot acolo urmând și un curs de creație literară. Ca într-un fel de cânt liturgic, Louise Gareau-Des Bois, perfect stăpână pe nuanțele limbii, dă expresie în poemele sale celor mai profunde sentimente umane. Volume: “Cuvinte de apă și sânge” (Paris, 1970) “Spărturi” (Quebec, 1976)
1 poezii, 0 proze
florin vaduva
M-am nascut in 7 octombrie 1947,o toamna secetoasa,cum a fost de fapt tot anul.Mi-am petrecut copilaria in satul meu natal ce se numeste Vineti(nu stiu nici acum de unde a primit acest nume),sat ce apartinea de Plasa Spineni, apoi mai tarziu de raionul Vedea,regiunea Pitesti.Parintii mei au fost tarani mijlocasi,cinstiti,gospodari si avand cultul muncii bine inradacinat in constiinta lor,calitate pe care mi-au transmiso si mie. Cele sapte clase elementare,le-am absolvit la scoala din sat si pot sa spun ca am invatat destul de bine,dar nici la nazbatii nu prea aveam concurenta,fapt care l-a determinat pe tatal meu sa viziteze mult prea des scoala,ocazii in care ma"educa",asa cum stia el mai bine. Apoi am fugit de acasa si pe furis am dat examen la scoala profesionala,fapt care m-a departat de casa pret de trei ani,la Targoviste.A urmat apoi liceul seral,Scoala Populara de Arta,armata si mai multe cursuri de sase luni sau de doi ani,in diverse specialitati.Am activat ca instructor...
2 poezii, 0 proze
DBDan Boldeanu
"Nu este imposibil de dovedit, daca ai cateva cunsotinte psihologice si o repeti destul de des, ca un patrat este, de fapt, un cerc. In fond si la urma urmei, ce este un cerc si ce este un patrat? Simple cuvinte, care pot fi manipulate in asa fel incat sa ascunda ideile de baza." J. Goebbels. Mi se pare normal ca atunci cand te nasti si te dezvolti in mizeria unei taceri generale impuse, sa te intrebi la un moment dat: "Cum au reusit sa ne tina sub control atat de mult timp?" Si tot incercand sa afli, scormonind si adulmecand prin gunoaiele arhivelor, realizezi ca...pur si simplu au reusit si vor reusi mereu. Cine? Cei care isi dau seama ca putem sa fim redusi la tacere prin propriile noastre cuvinte. De fapt, cu cat tipam mai tare, cu atat mai adanca este linistea din jurul nostru. traim intr-un conglomerat de furtuni de sunet, bine ascuns intr-o mare de liniste totala. Tacerea dinainte de EL nu a disparut; singura schimbare este ca au aparut tipetele din noi.
5 poezii, 0 proze
MGMaria Gold
Jurnalul meu de măritată,roman, Editura Semne Bucuresti, 2006 referine critice:Prof. dr. Zenovie CARLUGEA, Dumitru Augustin Doman Născută în Alba-Iulia. Mamă a trei zmei, plus o prințesă pe drum. Licențiată în drept. Nu doar testez apa, mă arunc și înot cu toată pasiunea. Nu mai profesez, trăiesc simplu iubesc caut învăț umblu prin lume nu mai dau credit școlii cred mult în educație și mentori reciclez, nu mai mănînc procesate, nu carne și nu mă uit la reclame mi-am făcut o grădină în mijlocul unei metropole vecinii își rup gîtul privind peste gard nasc îmi țin copiii la sîn și nu-i vaccinez ei se iau la întrecere cu sălbătăciunile și eu pe urmele lor am iubit numai bărbați pe care voiam să-i repar (și nu m-am oprit) și am împărțit cu ei nopți sălbatice fructe și fericire foarte des mă întreb cine-i femeia aceasta? Inventez rețete sofisticate din nuci, legume și fructe colorate frumos de mama natură. Invit prieteni la masă tot timpul. goldiada@gmail.com goldiada@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
Rosu Alina
sunt nascuta intr-o f frumoasa seara de mai intr-o peroada cand timpul avea f mare rabdare cu oamenii si cand parintii mei isi doreau cu disperare o fetita .o data cu nasterea mea trandafirii albastri si-au scuturat petalele moi peste trista patura a amintirilor.cu trecerea timpului in locul trandafirilor albastri au rasarit niste trandafiri rosii dupa care au rasarit tot mai multi trandafiri albi care au rezistat pana azi.
1 poezii, 0 proze
MVmercas ramona vasilica
ceea ce scriu ma reprezzinta...de multe ori te simti atat de inclestat in rautatea aceasta imensa ce se cladeste cu fiecare zi tot mai mult in jurul tau,te simti cupris de deznadejde, durere iar aceste sentimente te indeparteaza de fericire,de iubire si te indreapta spre lumea singuratatii. Astfel si eu am prins aripi spre un taram unde rautatea aceasta lumeasca nu ma poate atinge. Aici in lumea POVESTILOR miam gasit linistea si pacea ce sper ca nu va fi invadata de intuneric.
18 poezii, 0 proze
OSOvidiu Scridon
Ardelean, buletin de Bucuresti fara voia mea, prins in valul cotidian de treburi publicitare, media, marketing, etc, imi amintesc tot mai rar c-am fost fascinat cindva de muzica si poezie.
28 poezii, 0 proze
Alina Vasilcan
Eu sunt:Albastru Albastru sânge- Simt în mine Acorduri nesfârșite De tonuri cristaline Și odele înalte, Puternic orchestrate- Au dispărut acum Corăbiile-n noapte. Și eu, adânc-adânc, Tot mai adânc, Eu mă scufund În marele albastru surd. Am sânge-albastru Și în mine Se-ntrepătrund Puteri divine. Mi-au revărsat, În suflet și în minte Un mare-albastru, Fără cuvinte...
7 poezii, 0 proze
DSDanalo S
sunt un om foarte obisnuit,nascuta si crescuta in Arad. Intr_un moment deosebit pentru mine am inceput sa asez versuri pe hartie, si de atunci tot mai asez....
13 poezii, 0 proze
John Berryman
John Berryman (1914-1972) a fost, alături de Lowell, unul dintre poeții cei mai de seamă ai Americii deceniilor \'50 și \'60. După un debut care a atras atenția - lungul poem narativ Omagiu pentru Doamna Brodstreet - evocare într-un limbaj de mare concizie și originalitate a uneia din primele poete puritane ale Statelor Unite, Berryman a evoluat spre un stil tot mai personal, care l-a impus ca una din personalitățile influente ale literaturii țării sale. Cântece de vis este opera sa majoră, care l-a preocupat în ultimii ani de viață (înainte de sinuciderea sa, de asemenea înfăptuită prin aruncarea de pe un pod). E vorba de un lung poem narativ, suită de aproape 400 de piese scurte în trei stanțe a câte șase versuri, în care eroul, uneori povestind la persoana întâi alteori, chiar în cuprinsul aceleiași poezii, acceptând să fie văzut din afară, ca simplu personaj, uneori dialogând cu sine însuși, alteori cu un interlocutor căruia i se adresează cu apelativul folosit in blues, „Domnule...
1 poezii, 0 proze
Tot mai des visez pământul
de Ion Gheorghe
Tot mai des visez pământul cu nefericirile lui; trag plasele fire și rădăcini de ierburi oceanice de parcă apa a luat carele cu otavă cosită. În iulie-am fugit din Copenhaga spre satele lor, am rămas...
Un cer de mâini
de Grigore Vieru
Motto: \"Tot mai des visez pământul\". Ce mâini, Soare, te-nvârt, Ce suflare, ce cuget, De-ai rămas atât de curat?! Curg prin lume, fierbinți, Izvoare de sânge, Crima în ele Își spală picioarele. Nu...
Femeia din mintea mea
de Bogdan Marcu
Ești tandră, iubitoare, inocentă, răbdătoare, o femeie... extraordinară Dacă n-ar fi mintea mea n-ai exista, păcat că nu ești reală Chiar dacă nu exiști te simt și-ți simt și parfumul Te-aș tine în...
Visând la Ea, visând la Sud
de Eugen Galateanu
Mă gândesc la Sud. Acel Sud cald, primitor, ca o femeie iubită. Acel Sud spre care vor să plece toți cei cărora le bate în geamuri o ploaie rece.Acel Sud spre care vor să plece toți acei care au...
Fuga din măr
de CORINA PLESA
Știu de ce femeia nu poate fi gând curat sau unic. De ce nu poate fi icoană, ci idol ( Maria nu e femeie, e nașterea!) Câtă viață are în ea odată cu nașterea știe doar Dumnezeu și ispita! Nu se poate...
Cocosul cel nebun
de marius avram
Niște găini trăiau plictisite pe 50 de metri pătrați într-o ogradă de oameni gospodari. Găinile astea s-au cotcodocit cu cocoșii și au făcut pui. Puii erau frumoși și plini de viață. De dimineață...
Pământul lui Dumnezeu - VI -
de Emil Iliescu
Am putea, folosind uneltele imaginației, să retrăim alături de Vasile zilele și nopțile prizonieratului său. Să încercăm să ne îmbrăcăm cu aceeași haină a suferinței, ca și el. Să îndurăm foamea și...
Decedata Caterina
de Alina Cristea
Ne molipsim de căscat, de plictiseală și de vicii. Ne molipsim de singurătăți care ne caută sărindu-ne în brațe, care ne mângâie obrajii cu farmecul zânelor din povești pe care le împărțim cu vecinul...
Fructele somnolenței
de Florin Andor
prelungi și înguste cu luciri mate adulmecau aerul apusul galben rotunjit de spaimă în toate limbile de febra istovită în palate străvechi și pământul îmblânzit înflorea dintr-o dată pașii...
Pietre
de Dorotea-Laura Ianc
Mă caut de când am aflat că mă pot găsi. Rătăcesc, lupt, ca mai apoi să supraviețuiesc. Tot ce mi s-a intâmplat acum părea rupt dintr-un vis fugar care mă învăluia. Era acea dimineață fragedă care...