"Tocando con el alma" – 31 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VEVicente Espinel
Vicente Gómez Martínez-Espinel (Ronda, 28 de diciembre de 1550 - Madrid, 4 de febrero de 1624) fue un escritor y músico español del Siglo de Oro. A partir de sus Diversas rimas de 1591, transformó la estructura de la décima, estrofa conocida también como espinela en su homenaje. En la música se hizo famoso por dar a la guitarra su quinta cuerda, añadiendo una cuerda más aguda - llamada mi agudo o prima - a las cuatro existentes en aquel momento. Hijo de Francisco Gómez, que procedía de las Asturias de Santillana, en la actual Cantabria, y de su legítima esposa Juana Martínez, estudió sus primeras letras y música en Ronda con el bachiller Juan Cansino y se matriculó en la Universidad de Salamanca, donde aparece registrado los cursos de 1571 y 1572 con el nombre de Vicente Martínez Espinel, tomando el segundo apellido de su padre. Se sostuvo dando clases de canto, \"antes dadas que pagadas\", y contempló el proceso inquisitorial contra fray Luis de León. Volvió a su tierra, como él...
1 poezii, 0 proze
iconoclastă
de Vasile Munteanu
sunt clandestinul roților cu spițe oricărui șanț elan și prăbușire din melci sculptez cozi negre de pian pe care fug tocându-mă-n privire mă descompun driade și lăcuste sau poate vulturi amputați de...
Se-ntorc păsări
de elena gheorghiu
Se-ntorc păsări la țărm cu o neliniște bolnăvicioasă. Clipa tocând înverșunata tăcere, îmbrățișează nisipul fin și cald, și toată plaja de arșița nemiloasă. Brutal un val se sparge peste un țărm...
Nu-i nimeni
de Adrian Erbiceanu
Pe malul unde dosnic zac, Nu-i val să-ncumete a sparge Tăcerea dominând catarge, Semnul ascuns în zodiac. Târât pe-o rână și bătut, Un gând se năruie spre altul: Nisip mărunt tocând asfaltul...
underground story
de Vasile Munteanu
cuiburi adânci au cerul prins în coajă sau amintirea e-un hematom țesut umorile s-au închegat limfatic în primăveri ce încă n-au durut deschid ferestrele de ger mi-e sete vulcani de gheață apropii de...
Flăcăul pe moarte
de Petru jipa
Un flăcău era pe moarte... Iară moartea tot râdea, Arăta că-i fericită Când flăcăul o...mișca. Auzea în depărtare Mora dracilor tocând Se simțea înlănțuită Și nu spunea un cuvânt. Coasa așezată-n...
Pastel de iarnă
de Laurentiu Ghita
Frumos mai e adesea când ninge-n urbea noastră, Și vezi pe străzi cum saltă gigantice troiene, Vezi oamenii cu fețe aprinse, la fereastră, Tocând mărunt din buze impudice blesteme. Frumos e când vin...
Paștele
de Vasile Alecsandri
De Paști în satul vesel căsuțele-nălbite Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite Pe care cocostârcii, înfipți într-un picior, Dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale...
Coțofana
de Ion Marinescu
Te scurzeste dimineața de cum e lumină, cața. Ea previne pe-orișicare că lucrează la cuibare. Însă, tot tocând din gură a uitat de-mpletitură și cum vorba e de case spun de-un vierme de mătase: Casa...
Tragedia profesoarei de geografie - 1
de mihai nedelcu
Ora 14, se sună de pauză. Încă o zi de școală terminată. Camelia Popa își târăște picioarele spre sala profesorală. Pe culoar trei fetițe îi sar în cale, tocând mărunt din ghetuțe pardoseala și...
Mă uit admirativ în jur
de florin Vasilescu
O jalnică iluzie Îmi dă târcoale, Hrănindu-mă În fiecare zi Cu un plictis ornat Cu protocoale În care plânsul Vremelnic izbucni. Fug de-ndoială Ca dracul de tămâie, Tocând secundele Mărunt-mărunt Și...
în capul rotitor al lucrurilor
de Andrei Gheorghe
mașina aceasta nu ne-a mai dus nici măcar un metru mai departe după pădurile acelea scumpe la vedere ca niște revederi tardive/ ca și când m-aș fi întâlnit cu mașina ta ridicam din umeri banalul vis...
post meridian: destăinuire
de Adam Rares-Andrei
când te-am ridicat au ieșit de sub tine toți viermii și toate nebuniile rumegate de cai pleșuvi și goniți în neștire, ca și cum aș pierde la lotto toate amintirile, toate vaccinurile și toate...
abur cotidian
de Nache Mamier Angela
zorile încep cu hainele trase în grabă cu-ntunecimile-n cap cu două franzele în loc de aripi rod covrigul tare ca piatra fierb laptele,citesc jurnalele zahărul scârțâie frecat cu pudra de cacao...
vorbe
de Macovei Costel
din tot ce-am fost, rămân doar mână și unghiile scrijelesc pe prag osmotic, vorbele ce mă-nconjoară canale-și fac și curg prin mine ard. sunt mâna pâlnie ce-aspir și torn în rânduri albe tăcerile și...
cred că mai aveam nevoie
de eugen pohontu
să calc pe urmele celor veniți din grădinile imaginației noastre închipuind forme și straturi fără fond, vise cum rămâneri chiar în plecările noastre târzii mai sunt atâtea speranțe neperindate de...
Multe păcate îmi fac
de florin Vasilescu
Privesc în gol, Nepăsător, Cum viața fin petrece Cu mine Și cu alții, Cu dânsa Dacă vrei, Fără să bag de seamă Că vremea care trece La pieptul ei Mă cheamă. Și fi-voi legănat De vise, Uitat de toți,...
de-ales să n-am decât …
de Vasile Muresan
de-ales să n-am decât … de-ales să n-am decât exilul regatului de rouă înveselind bufonii cu regii mei de dor turnirul sihăstriei îl țin azi pe dindouă cu tine gâdilată în tălpi de ierbi ușor și ca...
Călătoare-n mintea mea
de Andrei Rafael
Ești primul gând ce îmi răsare-n minte Și ultimul în noapte când visez Iar gura mi-e uscată de cuvinte, Că fără de cuvinte te păstrez. Nimic nu-i greu, cu tine-n minte pare Că toate sunt făcute cu un...
Ploaie, de pandemii
de Mahok Valeria
Trăim ca niște copaci vii, sub o ploaie de rele pandemii, care nasc la rândul lor copii. Pandemie boală grea, cu substraturi inferioare sub coaja ta, ataci imunitatea trupului și a minții omenești,...