"Toamna unei priviri" – 20107 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
DADiana Aliman
Chiar dacă vorbele tale Îmi tulbură seninătatea privirii Ca niște nori negri,pe cerul violet de toamna Sufletul meu continua sa zboare Asemenea unui porumbel alb...
24 poezii, 0 proze
AVApati Vasile-Cornel
"E liniste iarasi, eterna speranta, Cand cuvantul cade in genunchi si atinge durerea ce inunda ochii limpeziti de lacrimi." Prin promisiuni ma vad pe mine in aceeasi oglinda cuprinsa de spaima de nevazutul chip de ceara ce cuprinde miezul unei calmitati monotone. Se aseamana momentul desfatat de rodul sangeriu al unui trup de zmeura cu atingerea ta blanda ce era sa ma culeaga din obscurul inamic al meu numit captivitate. Prins intre doua lumi, cei ce au aripi si cei ce stiu sa zboare pentru ca aripile-mi cad precum fluturelui toamna, somnambul de vise tomnatice intrat in deriva intr-un peisaj venit odata cu vremurile grele cand coltii demonilor hazardati vor sa strapunga vlaga oricarui zburator. Plecati va spun!Eu inca stiu sa zbor si munca de creatie o fac dupa propriul gust dupa o cerinta divina care ma cheama prin vibratiile celorlalti frati.Simt detaliul oricarui cuvant sau replica unei fraze privita prin ochi buni clari, povesti triste ce vor lasa riduri vor imbatrani privirea...
4 poezii, 0 proze
MSMirela Serban
Amurgul unei zile de toamna mi te-a adus in cale..de atunci tristetea a disparut din sufletul meu prafuit de dor
2 poezii, 0 proze
FMFlorea Maria Mirabela
Nascuta intr_o frumoasa zi de toamna,1 octombrie,intr_o familie obijnuita si foarte severa,am invatat a iubi poezia mai presus de orice,ea fiind singurul mod pe vremea cand eram copil sa imi exprim durerea..sau bucuria.A vorbi unei foi de hartie e divin sau nebunesc?Ma intreb mereu,dar alt mod deocamdata nu am gasit,pentru ca o bucata de hartie tace si indura tot ceea ce scrii pe ea...in schimb oamenii nu.Dupa anii 1995 mi_am pierdut intr_un fel sau altul telul de a scrie din cauza multor probleme familiale care pur si simplu nu imi permiteau sa mai scriu sau altfel spus imi furau si timpul acela putin ce il dedicam stiloului si caietului plin cu versuri, ascuns sa nu il gaseasca bunicii.Nu de mult timp am inceput a scrie din nou,colectia mea e maricica si voi incerca sa public si din cele mai vechi,printre care si proza,dar deocamdata ma rezum la cele noi.Ma bucur enorm pentru toti cei care urmaresc acest site,si pentru cei care publica aici gandurile lor sau pur si simplu cateva...
6 poezii, 0 proze
Slotea Iulian
M-am nascut in Moreni acum 24 de ani.Am absolvit Liceul din localitate,la clasa de Chimie-Biologie,in anul 2000.In toamna aceluiasi an am incercat sa devin student al facultatii de filosofie din Bucuresti.Nu am reusit.Un an mai tarziu am intrat in Colegiul International pentru Stiinta Mediului si Teritoriului din Cadrul Unoversitatii Molise Italia.Am absolvit in februarie 2005.In prezent sunt,temporar,magaziner al unei firme din Moreni. Am incercat in cateva randuri sa public poezie si eseu,dar am avut mereu convingerea ca e doar un gest vanitos si nepotrivit cu valoarea reala a ceea ce am scris.
1 poezii, 0 proze
IKImmanuel Kant
Immanuel Kant se naște la 22 aprilie 1724 la Königsberg, în Prusia orientală. În toamna lui 1740, în vârstă de 17 ani, intră la Universitatea din Königsberg. Nu se cunoaște la care dintre facultăți s-a înscris. Urmează cursuri de filozofie și matematici (cu Martin Knutzen până la moartea acestuia în 1756) și de fizică. Kant se orientează spre secțiunea clasică, Lateinschule. Disciplinele principale erau latina (până la 20 de ore săptămânal) și teologia (un soi de buchisire superficială a catehismului); se familiarizează cu filozofia lui Leibniz. De aici dragostea lui Kant pentru poezia latină și aversiunea față de formalismul cultului religios. Kant va lucra trei ani la Reflecții asupra unei veritabile evaluări a forțelor vii, lucrare care va fi imprimată în 1746 dar a cărei versiune definitivă datează din 1749. În 1747 părăsește universitatea înainte de a fi obținut toate gradele, din pricina morții tatălui său. Devine astfel preceptor în familii nobile și burgheze din împrejurimile...
0 poezii, 0 proze
ANAmélie Nothomb
Amélie Nothomb (13 august 1967, Kōbe, Japonia), pe numele său real Fabienne Nothomb, este o scriitoare belgiană de limbă franceză. Este fiica unui ambasador belgian și nepoata omului politic Charles-Ferdinand Nothomb, descendentă unei ilustre familii bruxelleze care a adus provincia Luxemburg regatului Belgiei. Copilăria și adolescența ei sînt de fapt o lungă călătorie prin lume, cu opriri mereu provizorii: își petrece primii trei ani de viață în Japonia, urmează China (Beijing), S.U.A. (New York), Bangladesh, Birmania și Laos. În 1984, își începe la Universite Libre de Bruxelles studiile de filologie. Din 1992, în fiecare toamnă, publică un roman, imediat trecut în fruntea listei de bestselleruri. Opera Igiena asasinului, roman, Albin Michel, 1992 (Prix René-Fallet, Prix Alain-Fournier) Sabotaj din iubire, roman, Albin Michel, 1993 (Prix de la Vocation, Prix Alain-Fournier, Prix Chardonne) Combustibilii, teatru, Albin Michel, 1994 Catilinarele, roman, Albin Michel, 1995 Péplum,...
6 poezii, 0 proze
Alfred Moșoiu
Născut în 8 octombrie 1890, la Galați, Alfred Moșoiu urmează studiile liceale la "Sf. Sava" din București și cele universitare la Paris (științe juridice). Va tipări în capitala Franței și o plachetă de versuri (1912), în prelungirea unei activități poetice începute în țară, continuate la reîntoarcere în patrie (1915), mai ales în revista Flacăra, din al cărui grup face parte. Carieră, în special, de autor dramatic și publicist. Referent literar, vreme îndelungată, la Casa școalelor. Decedează în 1932. OPERE (poezii): Sonete, Buc., Minerva, 1910; O toamnă, Paris, Belle Edition, 1912; Sufletul grădinei, Buc., Casa școalelor, 1920; Antologie, făcută de Corneliu Moldovan, Buc., Casa școalelor, 1923; Poezii, Buc., Casa școalelor, 1927. COLABORÃRI: Gazeta Transilvaniei, Flacăra (1915-1916, 1921-1923); Luceafărul (1919); Sburătorul (1919); Citiți-mă (1921); Universul literar (1926) etc.
2 poezii, 0 proze
ASAntoine de Saint-Exupery
Antoine-Marie Roger, viconte de Saint-Exupéry (n. 29 iunie 1900, Lyon - d. 31 iulie 1944, deasupra Mării Mediterane) a fost romancier, eseist și reporter francez, aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită povestirii "Le Petit Prince" ("Micul Prinț", 1943), una din cele mai răspândite cărți din lume, tradusă în circa 110 limbi. Antoine de Saint-Exupéry s-a născut la 29 iunie 1900 în Lyon. În 1910 intră în colegiul din Mans și își continuă studiile la Fribourg (Elveția) . În 1921 intră în aviația franceză și, în 1926, devine pilot de linie al unei companii particulare. La începutul celui de al doilea război mondial se înrolează în aviația militară franceză și, după armistițiul din 1940, părăsește Franța și se stabilește la New York. În toamna anului 1942, odată cu debarcarea trupelor aliate în Africa de nord, Saint-Exupéry părăsește America și își reia activitatea de pilot de război. După o perioadă de instructaj în Statele...
12 poezii, 0 proze
IHIon Horea
Ion Horea s-a nascut la 10 mai 1929, in comuna Petea de Campie, judetul Mures; parintii, Ioan si Ana, tarani. A debutat in Almanahul literar din Cluj, nr. 1, decembrie 1949, cu Balada insamintarii griului de toamna. „Scrisa cu patima amanuntului si aproape cu superstitia de a nu lasa neinregistrata in sentiment nici o ipostaza vegetala sau nici un obiect vegetal, poezia lui Ion Horea izbuteste in finalitatea ei sa inalte un ansamblu echilibrat si armonios, de natura apolinica, iar nu dionisiaca, asa cum ar parea la prima vedere. Patima amanuntului, cum spuneam, se structureaza lent, prin acumulari succesive de obiecte, si ea contine intr-adevar ceva din gustul ritualurilor si din feeriile dionisiace, dar tonalitatea poemelor are acea verticalitate a scoartelor oltenesti menite prin forta culorii si stilizarea riguroasa a desenului sa impodobeasca deopotriva si zidul odaii de musafiri, dar si altarul unei biserici…” (Nichita Stanescu) „Pentru Ion Horea, satul este adevarata sa Roma....
12 poezii, 0 proze
Toamna unei priviri
de farcas george stefan
În toamna unei priviri mi-ai așternut tăcerea pe asfalt. Cădeam mereu din ochiul tău înalt, și ca și când ne-am fi iubit demult fugeai de-mbrățișare. Dar n-ai avut răbdare și te-ai deschis în mine ca...
Toamna unei priviri
de farcas george stefan
În toamna unei priviri mi-ai așternut tăcerea pe asfalt. Cădeam mereu din ochiul tău înalt, și ca și când ne-am fi iubit demult fugeai de-mbrățișare. Dar n-ai avut răbdare și te-ai deschis în mine ca...
Iar ei învățau să zboare prin tine!
de Ion Mihaila
O să vină toamna Și vor pleca toate păsările Ce și-au făcut cuib în sufletul tău... Ce să le spun acum ? Le-am adus în primăvara unei priviri nevinovate, le-am spus că vor avea o climă temperată, că...
Prizoniera in iubire
de Diana Tanasa
Vrajă nebună, prizonieră in neant m-ai făcut!Sadică himeră, am intrat în joc ca într-o horă de păpuși sinucigașe care, rând pe rând, bănuind absolutul înșelător al dansului în cerc, se desprind și...
propriu-mi carusel (XXXI)
de Vali Nițu
Sssstttt... Tăcere! Îmi creionez întrebări și scriu o piesă de teatru din răspunsuri. Actorii sunt amatori, profesioniștii sunt curioși de scenografie, regizorul zâmbește din cauza unei lumini ce nu...
Renegata
de Daniel I. Iancu
Renegata Există lucruri care te impresionează profund, rămânându-ți întipărite în minte pentru toată viața, chiar dacă uneori ai impresia că le-ai uitat. Trece un timp și apoi, din cauza unui gest, a...
Dragostea dintre doua batai de pleoape
de Remus Cretan
Tufisurile si spinii i-au acoperit lui Darius aleile iubirii, pentru ca a uitat sa mai treaca pe acele carari. Si, dupa atat de rarele incercari in iubire, intr-o sambata dupa-amiaza, pe una dintre...
Orbul și idealistul (III)
de florin otrocol
... după cele șase luni de singurătate, șase luni de introvertire autoimpusă de mecanismele reflexe ale instinctului acționat de frica dinaintea unui epitaf nevrotic de ireal, mă revăd în mijlocul...
mi-e toamna in priviri
de Bogdan Nicolae Groza
mi-e toamna in priviri si incep sa cada din mine frunze... mai intai de pe umeri, apoi de langa subtiori, din stanga inimii inspre dreapta dezgolindu-mi jumatate calcai, jumatate ganduri pana-mi...
Nevroza de sfârșit de toamnă
de Alexandra Onofrei
Mușchii toamnei se atrofiaseră în jurul unei grămezi de scrum imense. Sălciile plângeau și trecătorii le ștergeau lacrimile. Nicio frunză nu mai zbura pe traiectoria propusă de vânt, ci se tolăneau...