"Teologia vederii" – 2088 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
clopote
Enciclipedie despre clopote - Trilogia `Proiectul unei limbi universale`
de Ovidiu Oana
FHFriedrich Holderlin
Poeta, novelista y dramaturgo alemán nacido en Lauffen am Neckar, Württemberg, en 1770. Al terminar estudios primarios en Denkendorf ingresó a la Universidad de Tübingen donde obtuvo el Master en Teología. En 1793 publicó sus primeros poemas con la ayuda de Friedrich von Schiller quien además fue su amigo y protector. Fue traductor de Sófocles y Píndaro y autor de una valiosa obra poética y dramática que lo convirtió en el más grande representante del romanticismo alemán. Después de sostener un romance con la esposa de un rico banquero, Susette Gontard, inspiradora de sus \"Poemas a Diotima\", se radicó en Hamburgo donde produjo una parte importante de su obra, de la que se destaca su novela \"Hyperión\" y la colección de poemas \"La esperanza\". A partir de 1802, aquejado por los primeros síntomas de una grave esquizofrenia, regresó a Tübingen y vivió hasta su muerte protegido en la casa de un carpintero. Falleció en junio de 1843.
5 poezii, 0 proze
AMAndrei Mureșanu
Andrei Mureșanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistrița - d. 12 octombrie 1863 în Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. S-a născut în Bistrița, într-o familie de țărani. A studiat filozofia și teologia la Blaj, a fost profesor la Brașov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă și literatură". A fost printre conducătorii revoluției din 1848, participând în delegația Brașovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluționar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României. După revoluția din 1848, Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Brașov în 1863. Andrei...
9 poezii, 0 proze
FNFriedrich Nietzsche
FRIEDRICH NIETZSCHE 15 Octombrie 1844 – se naste la Rocken, Friedrich Wilhelm Nietzsche, din parinti care proveneau din familii preotesti protestante 1854 – elev in clasa a cincea a gimnaziului confesional, are primele incercari muzicale si poetice 1860 – intemeiaza asociatia literara Germania in cadrul careia prezinta studiile Fatalitate si vointa si Libertatea vointei si fatalitatea, studii care anunta tendinta antimetafizica a gandirii sale de mai tarziu. 1864 – se inscrie la Universitatea din Bonn, pentru a studia teologia si filologia clasica 1866 – devine membru fondator al Uniunii Filologice 1889 – are accese de nebunie si este internat in clinica de boli nervoase din Basel 25 August 1900 – moare, la Weimar Publicatii: 1871 – Socrate si tragedia greaca 1872 – Nasterea tragediei din spiritul muzicii 1878-1880 – Omenesc, prea omenesc 1883-1885 – Asa grait-a Zarathustra 1886 - Dincolo de bine si rau. Preludiul unei filozofii a viitorului 1887 - Despre genealogia moralei. O scriere...
194 poezii, 0 proze
IKImmanuel Kant
Immanuel Kant se naște la 22 aprilie 1724 la Königsberg, în Prusia orientală. În toamna lui 1740, în vârstă de 17 ani, intră la Universitatea din Königsberg. Nu se cunoaște la care dintre facultăți s-a înscris. Urmează cursuri de filozofie și matematici (cu Martin Knutzen până la moartea acestuia în 1756) și de fizică. Kant se orientează spre secțiunea clasică, Lateinschule. Disciplinele principale erau latina (până la 20 de ore săptămânal) și teologia (un soi de buchisire superficială a catehismului); se familiarizează cu filozofia lui Leibniz. De aici dragostea lui Kant pentru poezia latină și aversiunea față de formalismul cultului religios. Kant va lucra trei ani la Reflecții asupra unei veritabile evaluări a forțelor vii, lucrare care va fi imprimată în 1746 dar a cărei versiune definitivă datează din 1749. În 1747 părăsește universitatea înainte de a fi obținut toate gradele, din pricina morții tatălui său. Devine astfel preceptor în familii nobile și burgheze din împrejurimile...
0 poezii, 0 proze
SCSfântul Ioan al Crucii
Ioan al Crucii, (Juan de Yepes Álvarez) n. 24 iunie 1542, d. 14 decembrie 1591 a fost un preot călugăr al Ordinului Carmelitan, fondator al Ordinului Carmelitanii desculți și este venerat ca sfânt în Biserica Catolică. Născut 24 iunie 1542, Fontiveros, Spania Decedat 14 decembrie 1591, Úbeda, Spania Venerat în Biserica Catolică, Biserica Anglicană, Biserica Luterană Beatificat 25 ianuarie 1675 Papa Clement al X-lea Canonizat 27 decembrie 1726 Papa Benedict al XIII-lea Resturi pământești Mănăstirea carmelitană Segovia, Spania Sărbătoare 14 decembrie Însemne În atitudine de contemplație, scriitor Patronaje Viața contemplativă, teologia mistică, poeți spanioli Alte informații Declarat Doctor al Bisericii de Papa Pius al IX-lea în 1926
2 poezii, 0 proze
Juan de Yepes (San Juan de la Cruz)
Su verdadero nombre era Juan de Yepes y nació el 24 de junio de 1542 en Fontiveros, pequeño pueblo abulense perteneciente a Castilla y León, una comunidad autónoma de España. Murió su padre cuando Juan tenía seis años; a los nueve años, se trasladó con su madre al abulense pueblo de Medina del Campo, en donde a los 17 años, ingresa en un colegio de jesuitas para estudiar humanidades. El año 1563 toma los hábitos de la orden religiosa Carmelita, adoptando el nuevo nombre de fray Juan de san Matías; al año siguiente se traslada a Salamanca para cursar estudios de teología en su célebre universidad. En el año 1567 es ordenado sacerdote, y adopta el nuevo y definitivo nombre de Juan de la Cruz. Su ilustre paisana de Ávila, Teresa de Jesús, trabó gran amistad con él y le integró en el movimiento de la reforma carmelita que ella había iniciado. En 1568 Juan de la Cruz fundó el primer convento de Carmelitas Descalzos, los cuales practicaban a ultranza la contemplación y la austeridad. Unos...
0 poezii, 0 proze
TMTirso de Molina
Nació en Madrid en el seno de una familia humilde. Cursó estudios de Humanidades e ingresa, en 1600, en el convento de la Merced, para ser ordenado un año más tarde en Guadalajara. Durante la primera década del XVII realiza estudios universitarios de Artes, Teología y Sagrada Escritura. Fue discípulo de Lope de Vega. Residió en conventos de Guadalajara, Toledo, Soria y Segovia. Se trasladó a Madrid y Toledo, y viajó a Santo Domingo. A su vuelta se traslada a Sevilla, En donde publicaria la primera parte de sus comedias. Escribió textos religiosos y una historia de su orden. Su estilo en la comedia es claro y libre de afectación. En 1632 es confinado en el convento de Cuenca, privándosele de su cargo de cronista. En 1635 se publicaron de la segunda a la quinta parte de sus obras. La más conocida es El burlador de Sevilla . Otras obras destacadas son, Marta la piadosa (de 1614) y Don Gil de las calzas verdes (1615) y El condenado por desconfiado, (1635). En 1646 fue elegido definidor...
3 poezii, 0 proze
IUIonathan X. Uranus
Ionathan X. Uranus este pseudonimul de artă a lui Marcel Avramescu (* 17 ianuarie 1909, București - † 30 august 1984), scriitor avangardist român. A mai folosit și alte pseudonime: Mark Abrams, Ierusalim X Unicornus etc. A fost influențat de scrierile doctrinare ale lui René Guénon, practicând un soi de ezoterism irațional. A studiat teologia, devenind preot ortodox, începând din 1962 la Jimbolia (în Banat). Se pensionează în 1976. Opera Lipsește din mai toate antologiile literaturii de avangardă, deoarece nu a publicat niciodată o carte proprie. Este menționat de Ovid S. Crohmălniceanu în "Literatura română între cele două războaie" și în celebra "Antologie a literaturii de avangardă" alcătuită de Sașa Pană în 1969. O culegere unică a scrierilor lui Ionathan X. Uranus a fost alcătuită de Marina Macri și Dorin-Liviu Bîtfoi. Ediția a apărut la Editura Compania din București în anul 2005 sub titlul: "În potriva veacului. Textele de avangardă (1926-1932)". Colaborări A colaborat la...
2 poezii, 0 proze
CSCarl Spitteler
Carl Spitteler(n. 24 aprilie 1845, Liestal - d. 29 decembrie 1924) a fost un poet, nuvelist, romancier, dramaturg, critic și eseist elvețian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1919, considerat "cel mai cunoscut scriitor elvețian de la începutul secolului". Motivația Juriului Nobel "drept apreciere deosebită pentru epopeea sa "Primăvara olimpică"." Carl Spitteler s-a născut la Liestal, Elveția, pe 24 aprilie 1845. După studiul dreptului la Basel, predă un timp teologia la Zürich și Heidelberg - catedră pe care o părăsește datorită convingerilor sale ateiste. Este un timp profesor particular, apoi de liceu (la o școală de fete din Bern), în cele din urmă redactor la Neue Züricher Zeitung. Din 1892 trăiește ca scriitor liber profesionist.În anul 1905 își ia doctoratul în filosofie la Zürich. La începutul primului război mondial pledează pentru neutralitatea patriei sale, fiind de aceea atacat de cercurile naționaliste din Germania. Opera sa pledează în exclusivitate pentru...
0 poezii, 0 proze
Yĕhudah Ha-Levi
Yĕhudah Ha-Levi nació en Tudela, actual Comunidad de Navarra en 1070. Es sin duda el máximo exponente de la poesía hebrea peninsular medieval. Tras dejar en su juventud su ciudad natal, cuna también de otros escritores ilustres, como el viajero Benjamín de Tudela y el filósofo Abraham Ibn Ezra, se estableció en las tierras musulmanas de Al Andalus, recibiendo allí una esmerada formación tanto en ciencias y medicina, como en leyes, teología y poética. Tuvo estrechas relaciones con los mejores poetas judíos y árabes de su época, gozando en vida de una fama extraordinaria. Tocó temas amorosos y báquicos, cantó a la amistad, lloró por la muerte de los seres queridos, reflexionó sobre asuntos muy humanos, ensalzó a Dios y trató de consolar a su pueblo en el exilio. Al final de su vida, dejó Sefarad y embarcó hacia Israel, deseando pasar sus últimos días en la añorada tierra de sus antepasados por él tan amada. Falleció en 1141.
1 poezii, 0 proze
Teologia vederii
de Marius Marian Șolea
Teologia vederii Nimic nu sărută umbra cum o sărută piatra, parcă ar fi două jumătăți ale aceleiași lumi...
Parintele Emilian A. Gavrilean - Eikon, Symbolon, Eidolon, Expozitie - Instalatie de Icoane
de angela furtuna
CONSILIUL JUDEȚEAN SUCEAVA BIBLIOTECA BUCOVINEI UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA – FILIALA IAȘI LIBRÃRIILE ALEXANDRIA Cu binecuvântarea Î.P.S. PIMEN, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților Organizează...
Îmbogățire
de Nincu Mircea
De fiecare dată în care privim pe cel de lângă noi, de fapt, evaluăm ceea ce credem despre propria persoană. Prin ceea ce văd ochii cu care privim evaluăm pe ceilalți raportându-i nouă. Astfel, deși...
„Lângă colindă”
de florin caragiu
Într-o panoramă caleidoscopică, bântuită de (auto-) ironie și satiră și marcată de tatonări stilistice și spirituale, poezia lui Valeriu Barbu găsește resurse să surprindă răscrucea dintre exterior...
Desacralizarea imaginii
de ioana baciu
Iconoclasmul de dezvoltă , ia amploare, în timpul domniei lui Leon al III-lea (717-741), însemnând, etimologic, „distrugerea icoanelor”: în grecește, eikon înseamnă chip, înfățișarea, iar klasma...
materie si spirit
de marinescu filip
Faraday a încercat 12 ani să demonstreze că magnetismul se poate transforma în curent electric. Această transformare a fost ipoteza lui. El a intuit acest fenomen din faptul că și curentul electric...
Mihail și Gavril, îngerii copiilor
de Ioana Barac Grigore
lA MULTI ANI! TUTUROR CELOR CARE ISI SARBATORESC ASTAZI ZIUA ONOMASTICA SANATATE, NOROC SI INSPIRATIE! Sfântul Mihail Pentru copii, Sfântul Mihail este îngerul care îndeplinește dorințele, îngerul...
“Sacrul și simbolurile sale: Centrul, Crucea, Lumina…”
de Ghinea Nouras Cristian
* interviu cu artistul plastic Silviu Orăvițan Crețu, laureat al Ordinului Național de Merit în Grad de Cavaler “Silviu Orăvițan, un artist extraordinar”! (Emil Cioran) “Orăvițan este cel mai român...
Totul despre clopote
de Ovidiu Oana
Trilogia “Proiectul unei limbi universale” Partea I - “SUFLETUL” Motto: “Prin clopot nu dai veste Doar unui singur om Ci zvoană - ’mpărățită Ce vine de la Dom” Clopote – poeți români (3) 24.Radu...