"Taxa lui Caron" – 20305 rezultate
0.03 secundeMeilisearchpoezii-din-tara-lui-elian
Poezii din tara lui elian
de Dana Banu
NVNicolae VASILE
Cercetător, inventator, scriitor (prozator, poet, eseist, dramaturg), jurnalist, profesor universitar. Cărţi publicate: Punctul de sprijin, Roman, 2000; Echilibrul Marinarului, Roman, 2006; Reinventarea omului, Eseu, 2011; Omul ciclic, Poezie, 2013; Taxa lui Caron, Poezie, 2014; Ştiinţă şi prejudecăţi, Eseu, 2014; Universul ciclic, Poezie, 2015; Românul ciclic, Proză scurtă, 2015; Dominoul iubirii, 2015; Dominoul iubirii. Raiul, Roman 2016; Sistemismul, Filozofie, 2017; Grădina Domnului, Poezie, 2017; Ioșca, Sică și Mitică, Teatru, 2017; Zâna și Viața, Roman, 2017; Clubul, Roman, 2018; Sistemismul. Bazele științifice, Filozofie, 2018; Citadela Perpetuă, Filozofie, 2018; Începutul cercului, Poezie, 2019; Hectomeronul Coronavirus. O sută de gânduri din pandemie, proză scurtă, 2020; Enciclopedia SCRIITORI din GENERAȚIA 2000, istorie literară, volumul I, 2020, volumul II, 2021, volumul III, 2024; Controversiada, Teatru, 2023; Aforisme și Învățăminte sistemice, 2024; Între lumi, Roman,...
116 poezii, 0 proze
RSRadu Selejan
Se naște în orașul Brad –Hunedoara,primul dintre cei 3 copii ai lui Teodor și Victoria Selejan. Copilăria si-o petrece la Brad, orașul natal al mamei, sau la Arad, la început în casa bunicului dinspre tată, Radu, pe Calea Aurel Vlaicu nr.164. 1942-1944 Termină primele două clase primare la Arad: ״În fiecare an am luat premiul întâi cu coroniță. Spre mândria mamei. Tata n-a participat la nici o serbare școlară. 1944, primăvara. Familia se mută definitiv la Brad 1947, Începe studiile liceale la Brad, la Liceul Teoretic Ortodox Român „Avram Iancu” 1958 Radu Selejan debutează cu poezii în revista clujeană Tribuna. 1968-1970. Ziarist și redactor-șef la ziarul „Steagul roșu” din Petroșani. 1968 Debutează editorial cu volumul de versuri „Corturile neliniștei” 1969 Devine membru al Uniunii Scriitorilor. 1978-2000 Redactor la ziarul sibian tribuna”. După 1989 :editor la editura sibiană Thausib, editorialist, profesor-asociat la secția de jurnalism a Facultății de Litere, Istorie și...
2 poezii, 0 proze
Gabriel Donna
Gabriel Donna - Pseudonim literar al lui Nicolae R. Urdăreanu, născut în Iași, la 20 iunie 1877. Liceul, la "Sf. Sava", în București, apoi la liceul "Carol I" din Craiova, de unde trece la liceul militar din același oraș. Urmează școala de ofițeri, făcând carieră militară, până în 1913, când demisionează din armată, cu gradul de căpitan. Profesie civilă de inginer botanic. Preocupări discrete de astronom amator. Decedat în 1944 (?). OPERE: Câteva strofe, Buzău, 1898; Sonete Uraniei, Buc., 1902; Marginalia, Buc., 1911; Poeme romantice, Buc., 1942; Shakespeare, Sonete, traducere (f.a.) COLABORÃRI: Carmen (1898); Viața nouă (1898, 1903); Literatorul (1899); Ileana (1900); Noua revistă română (1901); Hermes (1903); Tribuna familiei (1903); Țara literară populară (1903); Convorbiri critice (1907); Orion (1908, 1910, 1912); Universul literar (1913) etc.
4 poezii, 0 proze
LFLeon Feraru
Leon Feraru (pseudonim al lui Leon Enselberg; 1887, Brăila - 1961, New York) este un poet, traducător și istoric literar. Provine dintr-o familie de condiție modestă (tatăl era fierar, de unde pseudonimul). A urmat școala primară și Liceul „Nicolae Bălcescu" în orașul natal. Este licențiat în litere și drept al Universității din Montpellier. Debutează în revista „Lumea israelită" a lui S. Grossman. Mai tânăr prieten și colaborator al lui D. Anghel, a publicat împreună cu acesta câteva poezii (Halucinații, Orologiul, Vezuviul) sub pseudonimul Ola Cânta, în 1913 părăsește România, stabilindu-se în cele din urmă la New York, din cauza unor scandaluri xenofobe, ca acela stârnit de reprezentarea piesei Manasse de Ronetti-Roman. Feraru păstrează și după emigrare contactul cu revistele din țară, cărora le trimite reportaje, impresii, poezii. După un stagiu de conferențiar la Universitatea din Toronto, devine profesor de limbi și literaturi romanice la Universitatea Columbia din New York...
1 poezii, 0 proze
Grigore Ureche
GRIGORE URECHE (1590?-1647) Primul cronicar care isi imbraca opera in limba romana si, in acelasi timp, ne da si un nou tip de cronica este Grigore Ureche. Din datele sarace care s-au pastrat cu privire la viatalui, aflam ca el e fiul boierului moldovean Nestor Ureche, care, pe la sfirsitul sec. al XVI-lea, ocupa in Moldova postul de mare vornic al Tarii de Jos. El ridica manastirea Secu, pe care o inzestreaza cu danii mari. Nu se cunoaste cu preciziune data nasterii lui Grigore Ureche. Se crede ca el s-a nascut in jurul anului 1590 si, deci, el isi petrece o parte din copilarie si din anii de scolaritate in Polonia. Miron Costin, in Descrierea Moldovei si a Munteniei, scrisa in poloneza, afirma ca “Ureche [a fost] mare vornic in Tara de Jos a Moldovei el a invatat la scolile libere”. Grigore Ureche a lasat o singura opera, care, in forma in care s-a pastrat, are urmatorul titlu: Carte ce se cheama letopiset, ce intr-insa spune cursul anilor si descalecarea Tarii Moldovei si...
2 poezii, 0 proze
Victor Felea
Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri alese, 1973), Cumpăna...
0 poezii, 0 proze
ARAlecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
VFVictor Felea
Victor Felea (1923-1993) Născut la 23 mai 1923 în comuna Muntele Băișorii (județul Cluj), ca fiu al lui Toader Felea, preot greco-catolic al Mariei. Licențiat al Facultății de Litere și Filosofie a Universității clujene (1948), el va ocupa posturile de referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950), redactor la Almanahul literar și apoi la Steaua (1949-1970); este redactor-șef adjunct la revista Tribuna (1970-1985). Din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de versuri Murmurul Străzii (1955). Colaborează la majoritatea revistelor din țară (Contemporanul, Gazeta literară, Cronica, Orizont, România Literară etc.). Premiul revistei Steaua (1968), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1983), Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca (1975, 1979). A publicat mai multe volume de versuri dintre care: Soarele și liniștea (1958), Revers citadin (1966), Ritual solitar (1969), Sentiment de vârstă (1972), Cântecul materiei (versuri...
107 poezii, 0 proze
Daniel Constantin
Dan Ion Constantin, după actul de botez, s-a născut la 4 februarie 1939 într-o familie franco-română de ingineri petroliști. Studii de teologie catolică și de compoziție. Numele acesta nu vă spune probabil prea multe, fiindcă e doar unul din pseudonimele lui Dan Ion Constantin (n. 1939), care apare la Florin Manolescu, în Enciclopedia exilului literar românesc la litera B: Boc Daniel (Dan Constantinescu), poet. În țară a debutat cu poeme în 1968, în "Luceafărul" (seria Ștefan Bănulescu), unde Cronicarul l-a cunoscut ca tehnoredactor și corector sub numele Dan Bocaniciu. O figură cu totul aparte în peisaj, un artist cu talente diverse - muzician, poet, eseist, desenator -, un revoltat cu o biografie "americană", cîștigîndu-și existența de la 16 ani din lecții de vioară, dar și alte mărunte slujbe, fără legătură cu înclinațiile lui (administrator pe litoral, vînzător la PECO, muncă de teren cu echipe geologice...). S-a stabilit definitiv la Paris în 1983, unde trăiește din lecții de...
1 poezii, 0 proze
CPClaudia Minela Petre
Claudia Minela - absolvent al facultății de Sociologie Psihologie, secția sociologie; redactor șef al Revistei Vocativ, fondatorul Editurii Minela, realizator și moderator de emisiuni culturale la Radio Vocativ; am debutat cu poezie în Revista Singur, am publicat și public proză și poezie, cronici ale evenimentelor culturale la care particip, interviuri cu oameni de cultură în diverse reviste literare: Mantaua lui Gogol(fost redactor pe segmentul poezie și evenimente literare), Naș Holos, Atitudini, Algoritm Literar, Cervantes, Singur, Negru pe alb, Flacăra lui Adrian Păunescu, Cetatea lui Bucur, Subcultura – Kalashnikov de idei, Cenaclul de la Păltiniș; am selectat texte pentru Culegerea de poezie contemporană ,,CarTe Diem", publicată la Editura Vocativ, 2015, București. Promovez tinerii scriitori. Împreună cu poeta Raluca Neagu organizez evenimentul - Serile Literare Carte-Diem, București, singurul cenaclu de tineri din țară. Am în lucru 2 romane și o carte de cronici cu cele...
179 poezii, 0 proze
Taxa lui Caron
de Nicolae VASILE
Dragostea e o călătorie-n altă lume, nu știi, nici când, nici unde anume!... Turme de umbre, cu mult nesomn, fac coadă la luntrea lui Caron! Taxa de dus este iubirea, iar cea de-ntors, nefericirea,...
trei monede
de Alexandru Corneliu ENEA
Am trei monede. Aveam de ales și am aruncat moneda sus: cap sau pajură? A rămas pe cer soarele si luna. Am aruncat altă monedă care vine ca o pajură să mă ia, cum Jupiter pe Ganymede, dar m-am ascuns...
Salonul 4
de qasman
Gondolfo cu rima stai Cam prost trebuie să-ți eliberezi Mîna de carne și struguri, Începi să te scufunzi ca Arhimede În propria apă de nepătruns Ce izvorăște acum întîia oară Ne sperii Gondolfo ! Din...
efectul religiei asupra cofetăriilor
de emilian valeriu pal
în afară de o durere cumplită de cap și un cont pe facebook nu am nimic în comun cu cei vii dacă aș fi fost inteligent aș fi făcut un liceu militar sau armata la marină aș fi avut un loc de muncă...
Olimp y ad A mâncătorilor de seminție
de Vasile Munteanu
când LunA va răsări pentru ultima oară toate geamurile vor fi deja murdare alArmele mașiniLor vor urLa concomitent și doar lA ultimul etaj se va iți un chip (ne)deslușit strigând: - heeei, opriți-le!...
Scrisoare deschisă către Nexus
de Maria Prochipiuc
Arta versului nu este nici mai mult nici mai puțin decât arta muzicii, emoția estetică este o putere suverană, tainică, deșteptătoare de imagini, de senzații, de cugetări cu ajutorul formei... Și...
de ce Valahia nu este Valhalla
de Cristina-Monica Moldoveanu
ori poate că este, dar nu știu eu eu nu înțeleg chiar și acele pinilor cad și se înnoiesc care trunchi comun, care pin de la roma care fântână a tinereții de lucas cranach cel... mă gândeam să scriu...
Grav nocturn tonomat cu doi orți
de Dragoș Vișan
Ascult greieri printr-o fereastră fără plasă și-o vuire slabă — chemare de-a surda a nopții celor doi orți, a artei foarte departe, printr-o pajiște la poartă stă singur afar-un cabanier poreclit...
Ce-au visat și ghiaurii
de Dragoș Vișan
Mi-aduc aminte și-mi răsar rând pe rând tainele-ncifrate ale scrisului neaoș precum și oracolele într-o Tătărie din Bugeac pentru marele rit ori Marele Vis înfățișat sultanilor vinerea la obștescul...