"Surghiunul în pustiu" – 280 rezultate
0.03 secundeMeilisearchOtto Rene Castillo
In condițiile tragice ale anului 1954, un adolescent, încă elev de liceu, dar participant activ la luptele politice din țara sa, Guatemala, este nevoit să ia drumul exilului. Avea abia 18 ani și îl chema Otto Rene Castillo. L-a primit plină de dragoste și înțelegere, Republica Democrată Germană astfel numită până la căderea zidului, unde tânărul surghiunit a studiat literatura și cinematografia. Reântors în Guatemala, țara lui de baștină, se reâncadrează în rândul acelor Fuerzas Armadas Rebeldes implicându-se la instaurarea unui regim al moralei și echității sociale. Rănit în luptele de guerillă, este torturat în chip sălbatic și asasinat mișelește în luna martie a anului 1967. In rest, biografia lui se descifrează cu intensitate din versurile în care și-a nemurit sufletul, fiind cum însuși zice “văduv de lume” la o vârstă când alții își fac încă mari planuri de viitor, prea devreme smuls dintre cei vii. Ne rămân de la el poemele din volumul “Jertfa sărutului”, versuri de o gingășie...
3 poezii, 0 proze
LILermontov Mihail Iurievici
Mihail Iurievici Lermontov (rusă: Михаил Юрьевич Лермонтов, n. 15 octombrie – 3 octombrie stil vechi – 1814 d. 27 iulie – 15 iulie stil vechi – 1841) a fost un scriitor romantic rus. În scurta lui viață a fost un dușman declarat al țarismului, al asupririi și nedreptății, întreaga lui operă fiind un aspru și necruțător rechizitoriu la adresa celor lângă tron pitiți, a celor de lege ocrotiți. Biciuind cu versul lui de fier și pară viciile societății contemporane și strâmba ei întocmire, propovăduind iubire și adevăr, Lermontov și-a afirmat înalta lui concepție despre rolul poetului și poeziei. Prigoana celor huliți de poet pentru fărădelegile lor n-a întârziat să vină. Lermontov ia drumul surghiunului, fiind trimis in Caucaz,din ordinul țarului. Peisajul sălbatic al naturii caucaziene îl întâlnim în nenumărate poezii lirice, în poemele Mțîri și Demonul, în...
76 poezii, 0 proze
Surghiunul în pustiu
de Eugen Fulea
Am înțeles… Dar este prea târziu! Tu mi-ai ales… Surghiunul în pustiu. Ce voi iubi, Sau cât voi mai trăi? Chiar vrei să știi? Atunci...te-aștept să vii! p.s. Când covorul fermecat Are zborul anulat,...
aut
de Rodica Lupu
când ieși din tipar e ca și cum ți-ai schimba domiciliul forțat cu-n incognito necunoscut de tine îți spui așadar astăzi e luni ziua în care interiorul devine rotund iar pașii merg paralel cu pi...
Exil
de Ramaiana Pana
Ramuri de mar ofilite Se pleaca pe lacul amar Ce-un suflet in lacrimi il simte Traind in surghiun, in zadar. Pustiul in jur rascoleste O ultima dara de fum Din jarul iubirii celeste Ce fu si ramase...
Surghiunit de sine
de Burghelea Felix
Fantomele gandului meu nebun de lepre caustice bantuit, surghiunit; au ochii de jad prin care serpuiesc carenele, cavernele prea mult altruismului. Ielele puii de inger albastru din sufletul meu...
Univers în destrămare
de Cristiana Popp
Atât de singură de parcă S-a prăbușit întregul lut, Visez că stelele încearcă Să ardă bietu-mi așternut. Întreaga mea singurătate Mă zgârie cu strigăt mut, Doar eu în vise și în moarte O caut printre...
Cum i-a ponegrit poetul rus Alexandr Pușkin pe românii basarabeni
de Boris Druță
Dând glas pustietății... Adeseori trecînd pe Aleea clasicilor literaturii române din centrul Chișinăului, în capătul căreia stă cocoțat bustul lui Alexandr Pușkin, citeasc versurile cioplite pe...
Cugetări în derivă
de Anamaria Julia Dragomir
Cugetări în derivă Vara a plecat în surghiun și-a sosit toamna pe aripi de cinabru. Toate ferestrele îmi plâng acum și frunzele au început să cadă în dizgrație. Ca-ntr-o psihoză, vântul mă urmărește...
Confesiuni
de razvan rachieriu
Mă confesez ție foaie albă preot al însângerărilor lăuntrice conștient că vei duce zvonul mai departe spre alte foi zbârcite de deznădejde perforate de lacrimi acide în pântecul moale și alb al...
Unui comandant militar bolnav, despre răsplata veșnică
de Velimirovici Nicolae
Unui comandant militar bolnav, despre răsplata veșnică (Scrisoarea a 144-a) Îmi scrieți din pat. Sunteți înconjurat de persoane necunoscute, ale căror nume nu le cunoașteți și care pentru prima dată...
Pictură pe suflet
de Rita Graban
Nu vorbi așa! îți voi crește poieni în pustie! Viseaz-atunci cum mâna mea te află... În izvor răcoros îți voi scălda pârjolul Și te vei ști o zână-n mintea mea. De mult familie-mi sunt sfinții mei Te...
*** (Zorind din calde țări străine)
de Lermontov Mihail Iurievici
Zorind din calde țări străine Spre miazănoapte, -al meu salut O, Kazbek, îl îndrept spre tine Ce-n răsărit veghezi, tăcut. De veacuri cu turban de spume E-ncununată fruntea ta, Iar mândra...
Alaltăieri
de Iulia Elize
Zi-mi că înțelegi o brândușă care a înflorit în mijlocul lumii năpăstuite iar ai mei se urcaseră într-o mașină de împrăștiat ierbicid pe pământ treceau greieri și se speriau era prea lumină eu cu...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (50)
de Doru Ciucescu
Mi s-a întâmplat, nu o dată, ca la vederea unui anumit semn, cu mare relevanță, să îmi pară rău, acum, după atâția ani, de când am plecat din Maroc, că nu am dat importanța cuvenită unor locuri...
Tu, minte, mă iartă!
de Gabar Emil Danut
„Þine-ți mintea în iad și nu deznădăjdui” Plecat-am de-acasă, departe-n surghiun, Departe de-o lume căzută-n păcat, O lume-n credință că hrana-i în tun, Plecat-am să mor, să mor împăcat. Mă prind și...
Sub axa lui Lykaon
de Dumitru Sava
E agitație mare în cetate, azi noapte au atacat iarăși barbarii. Au fost sparte mai multe depozite și prăvălii, iar la poarta dinspre nord toate străjile au fost găsite înjunghiate. Noroc cu patrula,...
Pe țărm
de Ion Pillat
Pe țărmul Mării Negre, când în toamnă Și în amurg se pârguiește rodul Luminii din tine, suflet, aprig Spălat de vreme și rotund ca piatra Rostogolită lung. Pe plajă singur, Privind în larg ce cauți?...
Rămășițe din Marele Naufragiu al Nebuniei
de Bogdan Baghiu
Rămășițe din Marele Naufragiu al Nebuniei I. Cad primele noastre inimi în țărâna ecoului. Speriat de fiecare apus ad-hoc mă ascund într-un ritual al vorbirii și al muțeniei. Pe acest tărâm dragostea...
Unde se ivesc întrebări
de Aurel Sibiceanu
Scribul stă mereu aplecat peste lut, pe săracul pământ așterne semne ciudate. El spune că apa și ierburile, șopârla și zborul, rănile și durerea, care, ca Enlil, nu se vede, că toate își aflu sălaș...