"Stau înmormântat în mine" – 21262 rezultate
0.03 secundeMeilisearchanunturi_editoriale_evenimente
Anunturi editoriale sau de evenimente.
de Adina Ungur
Flash
Flash este semnalul, motivul sau motorul.
de alice drogoreanu
GMGeorge Mărgărit
Născut în satul Tomești, lângă Iași, la 27 ianuarie 1923. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din Iași, secțiile franceză și filosofie, în 1945. Și-a luat licența în 1946. A murit la 29 august 1961. Este înmormântat în cimitirul sanatoriului Bârnova, lângă Iași. A fost redactor la ziarele “Victoria“ (București), “Moldova liberă“ (Iași), “Lupta Moldovei“ (Iași) și la revista “Iașul nou“, apoi “Iașul literar“, unde o vreme a fost și redactor șef adjunct. A publicat versuri și în: “Contemporanul“, “Flacăra“, “Flacăra Iașului“, “Gazeta literară“, “Revista fundațiilor“, “România liberă“, etc. Ediții cunoscute * Vulturii amiezii, Junimea, Iași, 1970 (ediție îngrijită de Lucian Dumbravă și Horia Zilieru) * Profeticul vis, Editura Princeps Edit, 2005 Ar mai putea fi și unele ediții interbelice, dar nu știu nimic exact despre ele.
7 poezii, 0 proze
ENEmile Nelligan
Emile Nelligan s-a nascut pe 24-XII-1879 in Montreal, Canada, si a murit pe 18-XI-1941. Nascut dintr-un tata irlandez si o mama franco-canadiana, Emile este considerat unul dintre marii poeti simbolisti.Opera sa este puternic influentata de Baudelaire, Verlaine, Rodenbach, Rollinat si Edgar Allan Poe. Un talent colosal, de o precocitate asemanatoare doar unui Rimbaud, si-a vazut publicate poeziile la varsta de doar 16 ani. Dar in 1899 , la doar 20 de ani, in plina forta creatoare, sufera o cadere nervoasa din care nu-si va mai reveni niciodata.Emile nu va mai avea sansa sa-si termine primul volum de poezie care, conform ultimelor note, trebuia sa se numeasca \"Le Récital des Anges\". In 1904, volumul sau incomplect este publicat in Canada, fiind primit foarte bine de catre public, aprecieri de care Emile nu a aflat niciodata. Moare in 1941 si este inmormantat in cimitirul Notre-Dame-des-Neiges...
82 poezii, 0 proze
Neagu Djuvara
S-a nascut la Bucuresti in 1916, intr-o familie de mai indepartata origine aromana care a dat tarii mai multi oameni politici, diplomati, profesori si oameni de stiinta. Tatal autorului. Marcel Djuvara, sef de promotie la Politehnica din Berlin-Charlottenburg in 1906, a murit capitan de Geniu in armata romana in cursul marii epidemii de gripa spaniola din 1918. Mama autorului, Tinca Gradisteanu, apartinea ultimei generatii dintr-un neam de mari boieri munteni (in secolul al XVll-lea, Bunea Vistierul Gradisteanu a fost ctitorul mai multor biserici sau manastiri, printre care viitoarea Mitropolie din Bucuresti, unde a fost inmormantat). Neagu Djuvara si-a facut studiile la Paris: licenta in litere (istoric), 1937; doctorat in drept, 1940; doclorat de stat in litere (filozofie a istoriei), 1972; diploma a Institutului de Limbi si Civilizatii Orientale (I.N.A.L.C.O.), 1988. In 1941 participa cu Regimentul 6 Dorobanti de Garda „Mihai Viteazul“ la campania din Basarabia si Transnistria. In...
0 poezii, 0 proze
GBGustavo Adolfo Bécquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
9 poezii, 0 proze
Gustavo Adolfo Becquer
Gustavo Adolfo Domínguez Bastida, cunoscut ca Gustavo Adolfo Bécquer (a adoptat acest nume după modelul fratelui său, pictorul Valeriano Bécquer) (n. 17 februarie 1836, Sevilla - d. 22 decembrie 1870, Madrid) a fost un poet și narator spaniol, aparținând romantismului târziu.S-a născut în Sevilla ca fiul pictorului José Domínguez Insausti, care își semna lucrările José Domínguez Bécquer, după numele de familie al bunicii sale. Mama poetului se numea Joaquina Bastida de Vargas. Pe linia paternă era descendentul unei familii de nobili flamanzi, Becker o Bécquer, care practicau comerțul și care s-au stabilit în capitala andaluză în secolul al XVI-lea. O dovadă a prestigiului lor este faptul că aveau drept de înmormântare într-o capelă a catedralei din Sevilla, încă din 1622. Casa sa natală nu mai există. A fost botezat în parohia San Lorenzo Mártir. Tatăl său a fost un pictor costumbrist andaluz, iar atât Gustavo Adolfo, cât și fratele său Valeriano, erau foarte talentați la desen. Dar...
0 poezii, 0 proze
Burlacu Constantin Narcis
stau de 10 minute sa ma gandesc ce sa scriu la biografie si imi dau seama ca nu am nimic interesant de scris...e o pierdere de timp.........student la medicina...fost membru in " "...si nimic mai mult
1 poezii, 0 proze
bubby
Stau cam nashpa...
2 poezii, 0 proze
Bachin Deian
Stau,privesc,observ,compar si ma bucur !
2 poezii, 0 proze
Ciu Radu
Cum trece timpul......daca as putea sa stau pe loc, poate ca lacrimile ar inceta sa curga si as putea sa uit cat de albastru arata cerul in seara asta.
47 poezii, 0 proze
DVdiaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
Stau înmormântat în mine
de Ștefan Petrea
Doar stau înmormântat în mine, dragă... ... nu îmi mai pun în talpă depărtarea, să vii curând, de nu te joci cu marea să-ți mestec sufletul, acel de fragă. Din cripta pieptului te strig întreagă!...
Obosită de căutări
de Alina Dragomir
Am obosit, să descopăr ceva în brațele amintirii. Să mă întreb ce am înmormântat în mine, de mă simt ca un cerșetor pe drum. Când nici umbra nu-o mai pot să o duc, iar chipul meu făcut din ceară ce...
Poem despre mine
de Carmen Sorescu
cine îmi leagă de umeri câteva ațe și se joacă pe o scenă imaginară poate fi un actor talentat capăt diverse forme în funcție de mulajul care mi se toarnă pereții exteriori ai trupului revin la...
Poem cu eșarfă în jurul gâtului
de Carmen Sorescu
de cele mai multe ori capăt diverse forme în funcție de mulajul care mi se toarnă pereții exteriori ai trupului revin la starea inițială după ce îngerul mi se întoarce acasă și îmi spune mereu...
Veșnicia toată
de Jianu Liviu-Florian
Veșnicia toată Aș vrea să stau într-o biserică un veac - Acolo să mă nasc, privind icoane, Acolo veșnic să rămân, sărac, Înmormântat în ranele din strane - Și unul ar intra, și ar ieși - Eu aș muri...
Veșnicia toată
de Autor anonim - diverse
Veșnicia toată Aș vrea să stau într-o biserică un veac - Acolo să mă nasc, privind icoane, Acolo veșnic să rămân, sărac, Înmormântat în ranele din strane - Și unul ar intra, și ar iesi - Eu aș muri...
Strigăt de durere
de Mircea Braslasu
Știu singur, știu numai eu Ce fost și ce este în sufletul meu Durerea mea este destul de mare De tine băiatul meu mă doare Simt că pe inimă mă apasă Și totuși nu mă lasă Simt o durere înăuntrul meu...
De o mie de ori: de ce?
de Mircea Braslasu
Cum credeți că-mi trăiesc viața? Cum să mă simt eu? Când nu am lângă mine Pe băiatul meu... De ce? Se întreabă lumea De ce? Mă întreb și eu Cum s-a putut întâmpla așa ceva Răspuns nu găsesc nici eu....