"Stampe japoneze" – 647 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
AMangela macarie
volume publicate: Stampe aprinse sub pleoape, Casa de Editura PETRU MAIOR, Targu Mures 1998 Revansa Iluziei, editura Detectiv Bucuresti 2007 Refugii in reverie, editura Amurg Sentimental, Bucuresti 2007
9 poezii, 0 proze
ACAlexandru Colorian
Alexandru Colorian (n. 18 martie 1896, d. 2 octombrie 1971) a fost un poet român asociat cu simbolismul. Opere * 1917: Poeme de război urmate de Basmul morții, 1917 * Preludii în zori, Institutul de Arte Grafice "Îndreptarea", București, 1928 * Inscripții pentru Balcic, București, 1937 * Stampe italice, Tip. Sf. Mânăstiri Cernica-Ilfov, București, 1939 * Poema eternă; Basmul copilăriei; Basmul iubirii; Basmul morții, București, 1941 * Poeme alese, București, 1942 * Poeme, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Exil, Tipografia Cernica, București
8 poezii, 0 proze
APAldo Palazzeschi
Aldo Palazzeschi (pe numele real Aldo Giurlani) s-a născut la 2 februarie 1885 la Florența. Urmează inițial o școală de actorie (avându-l coleg pe Marino Moretti), fiind chiar actor pentru o perioadă în compania teatrală a Lydei Borelli. Trăiește izolat aproape tot timpul la Florența (cu unele sejururi la Paris) până în 1941, când se mută la Roma unde va și deceda la 17 august 1974. Pe propria cheltuială îi apar primele trei plachete de poezie: I cavalli bianchi (1906), Lanterna (1907) și Poemi (1909). Va adera la mișcarea futuristă, publicând L\'incendario în 1910 sub auspiciile lui T.F. Marinetti. (Aici, e de observat că Drumețul incendiar al lui Gellu Naum apare abia în 1936). Deși mai revine în 1925 la Vallecchi cu o antologie, intitulată Poesie, Palazzeschi va traversa apoi o lungă etapă de proză (având ca punct maxim apariția romanelor Stampe dell\'800, 1932; Le sorelle Materassi, 1934). Spre sfârșitul vieții, cu Cuor mio (1968) se întoarce către actul poetic, retrăindu-l cu...
0 poezii, 0 proze
ARAurel Rău
Aurel Rău (n. 9 noiembrie 1930, Josenii Bârgăului, Bistrița-Năsăud) este un poet, prozator și eseist/publicist român. A urmat în 1953 Facultatea de Filologie Cluj. A debutat cu versuri în publicația Lupta Ardealului (1949). Lucrează din 1959 ca redactor la revista Steaua din Cluj-Napoca. Aici, el și A.E. Baconsky l-au readus în viața publică pe Lucian Blaga, ce fusese cenzurat în anii stalinismului. A primit Premiul Academiei pentru Poezie, Premiul pentru traducere acordat de USR, premii "Opera Omnia". A editat în 1987 la Editura Dacia antologia "Poeți francezi". Opere * Mesteacănul, 1953 * Focurile sacre, București, 1957 * La marginea deșertului Gobi, București, 1960 * Unde apele vorbesc cu pământul, București, 1961 * Jocul de-a stelele, București, 1963 * Stampe, 1964 * Pe înaltele reliefuri, Cluj-Napoca, 1967 * Cele mai frumoase poezii, Editura Tineretului, București, 1967 * Întâlniri cu scriitori, Editura Univers, București, 1968 * Elogii, București, 1968 * Turn cu ceas, 1971 *...
48 poezii, 0 proze
GSGaspara Stampa
1523-1554 Poate cea mai însemnată poetă a Renașterii italiene, Gaspara Stampa se naște la Padova, într-o modestă familie de negustori. După moartea tatălui se mută cu familia la Veneția, unde face studii literare și muzicale temeinice, devine în scurtă vreme o poetă și o cântăreață dintre cele mai apreciate de societatea cultă a vremii. Admirată și pentru frumusețea ei, a dus, pare-se, viața rafinată și libertină a marilor curtezane ale vremii, nutrind însă o mare și constantă iubire pentru contele Collatino di Collalto, senior de Treviso și poet, amant necredincios, care i-a inspirat întregul canțonier. Rimele sale, elogiate în epoca Romantismului ca expresie spontană a talentului și a unei pasiuni mistuitoare realmente trăite, poartă totuși amprenta culturii literare a vremii, eliberată doar de excesele intelectualiste.
1 poezii, 0 proze
GLGiacomo Leopardi
Giacomo Leopardi nasce a Recanati nel 1798, dal conte Monaldo e Adelaide Antici. Nel 1803 l’amministrazione dei beni familiari è tolta al padre, che si ritira quindi in una velleitaria attività di letterato dilettante, e passa nelle mani della madre. L’atmosfera di casa Leopardi non è felice ed è caratterizzata dall’indole della madre, severa, bigotta e povera d’affetti. Il giovane Giacomo inizia nel 1807 gli studi con i fratelli Carlo e Paolina, inizia a comporre piccoli componimenti poetici e cerca un proprio spazio autonomo all’interno di un’educazione di chiaro stampo controriformistico. Tra il 1813 e il 1816 inizia da solo lo studio del greco; si dedica a ricerche erudite e a varie indagini filologiche sorprendentemente rigorose e precise. Politicamente sposa le idee ultralegittimiste del padre. Nel 1817 pubblica sullo «Spettatore» l’Inno a Nettuno, fingendo trattarsi della traduzione di un originale greco, e due odi apocrife in greco, presentate come autentiche. Inizia la sua...
26 poezii, 0 proze
GCGuido Ceronetti
Poet, eseist, critic, filozof, ziarist si manuitor de papusi, Guido Ceronetti este una dintre cele mai interesante figuri ale lumii artistice italiene. A tradus din clasicii latini (Martial, Catul, Juvenal) si din Biblie, a publicat proza (Aquilegia, 1973), poezie (Poesie 1968-1978, 1978), multa eseistica rafinata si caustica (Difesa della luna e altri argomenti di miseria terrestre, 1971; La Musa ulcerosa, 1978; La vita apparente, 1982; Albergo Italia, 1983; Confessioni e disperazioni, 1993; Deliri disarmati, 1993 s.a.) si nenumarate cronici in La Stampa. In 1970 a infiintat Teatro dei Sensibili, un teatru de marionete devenit celebru, pentru care a scris numeroase piese. [[ita]] Guido Ceronetti ovvero Del silenzio. De + ablativo è una costruzione latina che già ci comunica qualcosa di questo autore, è una lingua che ama, che rispetta al punto da far tradurre dal filologo Carlo Carena le parole che più gli stanno a cuore. Nasce a Torino nel 1927, lo stesso anno in...
1 poezii, 0 proze
GAGiovanni Arpino
Nascut la Pola, in Iugoslavia, Giovanni Arpino (1927–1987) s-a stabilit de timpuriu in Italia. A colaborat, in calitate de ziarist, la doua mari cotidiane din peninsula, La Stampa si Il Giornale. In proza sa, Arpino a investigat cu subtilitate conflictele care-l opun pe individ societatii, intr-un stil ce trece de la elegie la ironie si grotesc. Romanul Il buio e il miele (Intunericul si mierea, Humanitas, 2003) a fost ecranizat in doua randuri: in 1974 (cu Vittorio Gassman in rolul principal) si in 1992, sub titlul Scent of a Woman (cu Al Pacino – Oscar pentru acest rol). Carti: La suora giovine (1959) Un delitto d\'onore (1961) Una nuvola d\'ira (1962) L\'ombra delle colline (1964) Il buio e il miele (1969) Randagio e l\'eroe (1972) Il fratello italiano (1980) La sposa segreta (1983) Passo d\'addio (1986) (Info: Humanitas)
1 poezii, 0 proze
GRGianni Riotta
Gianni Riotta (Palermo, 12 gennaio 1954) è un giornalista e scrittore italiano. Figlio di Salvatore, redattore del Giornale di Sicilia, esordisce nel campo del giornalismo a 17 anni, come corrispondente de Il Manifesto e come collaboratore delle pagine culturali del Giornale di Sicilia. Dopo essersi laureato in Filosofia all'Università di Palermo, nel 1976 si trasferisce a Roma. Poi passa a scrivere per la La Stampa e quindi, nel 1988, per il Corriere della Sera (grazie alla proposta di Ugo Stille di succedergli come corrispondente da New York). Negli Stati Uniti frequenta la Columbia University, dove si laurea in giornalismo. Ha insegnato all'Università di Bologna e fa parte del Consiglio di Facoltà del corso di cultura italiana a Princeton, dove ha insegnato comunicazione. Ha collaborato con: New York Times, Washington Post, Le Monde, Foreign Policy. Fa parte del Council on Foreign Relations. Da New York ha fatto il corrispondente per varie testate giornalistiche tra cui La Stampa,...
1 poezii, 0 proze
Stampe japoneze
de Dragoș Vișan
1. Caraion la Peninsula (Motto: “- Am pe nimeni, somnule!”) Un vis de zbor pe mări… Dar mâna grea îl curmă. Strânge-n neagra colivie făpturi scheletice de humă. Ce crud și inuman este să zdrobești...
Hiroshige, Utamaro, Hokusai: stampe japoneze în haiga modernă
de Cristina Rusu
Ioan Petru Gârda Flavia Muntean Magdalena Dale Elia David Dan Norea Doru Emanuel Iconar Dana Ștefan Loredana Florentina Dănilă Ioana Geier Ion Rășinaru Călin Sămărghițan Livia Ciupav Marian Ghilea...
Piesă kabuki
de Traian Rotărescu
Stoluri de stăncuțe trec noaptea deasupra noastră Și noi vom păși, din pasăre în pasăre, Ca prin antecamerele unor temple shintoiste, Până vom ajunge la expoziția de stampe japoneze deschisă pe...
Poveste cu samurai
de Ela Victoria Luca
se făcea că ochii tăi ardeau scena tunetul vocii lăsa scaunele mai aplecate cu un vers chemau în tine demne cuvintele mereu aceleași viori cred că ele au pictat abanos pe gene mai spre auriu de lună...
Cumpar biblioteca “Pentium” si, de 10 GB, romane fluviu!
de Ioana Barac Grigore
Suna hilar anuntul din titlu. Si totusi, acum, cand stau in fata computerului si redactez acest eseu pe care il doresc citit pe un fotoliu confortabil, la lumina suava a unei veioze cu abat-jour...
Ziua când moare maica
de Ion Scalen
Aveam zece ani,eram băiat mare în clasa a IV-a C la Școala nr. 2 și așteptam cu nerăbdare vacanța de primăvară. Sătul de iarnă, măsuram cu privirea peticele de zăpadă care se micșorau odată cu...
Stampe și amintiri
de Ioana Geacăr
Mi-au atras atenția în 2016 două debuturi târzii în poezie, amândouă notabile, al lui Cornelius Drăgan (35 de ani), “Mușcătura fluturelui japonez”, Editura Junimea, Iași, 2016 și al Mihaelei...
Biblioteca Academiei Romane
de Marius Rădulescu
În anul 1874 D. A. Sturdza, prim- ministru și fondator al Societății Academice Române, alături de Alexandru Odobescu, au donat primele gravuri, reprezentând portretele Domnitorilor Români, executate...
Când mă gândesc...
de Anca Tanase
Când mă gândesc la tine, îmi răspunzi printr-un vers în culorile toamnei și ale dorului... iar eu ascult, făptura ta de stampă japoneză, țesând în mine-un cântec, o curgere de frunze.
N-am vrut sonet
de Dorin Sabangia
n-am vrut sonet, ci un sărut pe gură să îți pictez / n-am țesălat cuvinte ascunse-n grai, nici praf de jurăminte n-am scurs în vin, doar lacoma căldură a gurii mele, un suspin și-un dinte urechii...
Poveste rea
de Silvia Van
înverșunată ieri aveam călcâiul proptit în unealtă, săpam căutam un fel de safir un fel de rădăcini vorbitoare sau de cer răsturnat neînceput (ce dracu e-atâta zgură sub iarba aceasta!) din zori...