"Stând la o cafea, mi-ai spus..." – 9401 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
AOancuta oprescu
"Locuiesc pe un munte și îmi trăiesc poemele" spune autoarea volumului “Apă de Ploaie” povestind despre calea deschisă de poezie spre întoarcerea la simplitatea și frumusețea lumii interioare . În anul 2010 volumul Apă de Ploaie al scriitoarei Anca Oprescu a apărut într-o ediție limitată,la Editura Innocenția din Iași. Pentru că poemele Apei de Ploaie i-au bucurat si i-au uimit pe cititori, în 2011, volumul a avut parte de o a doua ediție, înnobilată de albumul muzical al compozitorului Walter Dionisie, care, urmând linia senzuală și profundă a poeziei, a compus opt piese de o simplitate si o lumină surprinzătoare. Volumul de poeme și albumul muzical s-au bucurat de lansări de excepție la Sala Palatului - București, Club A - Contempora 3, Biblioteca “Ion Heliade Rădulescu “Târgoviște, Festivalul National Vlahia,Clubul Român Baden, Asociația Românilor din Viena,Biblioteca Județeană George Barițiu Brașov, Biblioteca ASTRA Sibiu, reunind poeți de valoare , muzicieni de excepție și stând...
4 poezii, 0 proze
IBilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
JSJon Silkin
John Silkin s-a născut la Londra în 1930.Urmează studiile la colegiul Wyclieffe și Dulwich.Jurnalist în anul 1947 iar după terminarea stagiului militar,lucrează ca muncitor apoi profesor de engleză pentru studenții străini.Își completează studiile universitare de engleză la Universitatea din Leeds pe care o absolvă în 1962. Volume publicate: -1954-Împărăția liniștită -1958-Reordonarea pietrelor -1961-Natură cu om -1965-Poeme noi și selectate -1966-Iarba din Amana -19671-Principiul apei -1974- Micul paznic al timpului -1976-Psalmii și prada lor -1980-Poeme selectate -1980-Gurney, o piesă în versuri -1985- Pășunea corabiei -1987-Poezia omului angajat-antologie -Fondator și conducător al revistei literare STAND MAGAZINE jon Silkin este și un reputat critic literar, publicând o carte despre poeții primului război mondial. Premiul Geoffrey Faber Memorial Prize pentru volumul Nature whit Man.
0 poezii, 0 proze
MRmoisoaie razvan
Acum am inceput sa vad demoni in ceata Sa ii aud cum imi soptesc : "Renunta la viata!" Dar niciodata nu o sa renut la ea, Voi continua sa lupt pana voi ceda. O sa continui sa traiesc Si o sa dobor demonii ce stau si ma pandesc Precum o cioara Din intunericul infinit si satanic numit. Ceata am vazut si penele unui inger doborat Caci am fost printre putinii ingeri Ce pe diavol l-au infruntat. Mi s-a parut ciudat la inceput... Dar apoi am inteles.... Scrisul "Deschis NON-STOP" de pe poarta de la intrarea in iad... Era pentru sufletele invinse si ispitite de pacat, Care odata ajunse acolo sunt precum Frunzele ce cad pe pamantul inegrit Blestemate sa moara putrezite.... Rar mai apare o raza de speranta Care pare sa puna capat Demonilor ce ma pandeau etern Si care in suflet imi provocau un freamat Dar nu sunt indeajuns de puternic Sa ii infrunt de unul singur. Stand in intuneric neajutorat aAsteptandu-mi sufletul ce mi-a cazut in pacat Sperand ca imi va da puterea Si sa-mi implinesc menirea...
1 poezii, 0 proze
Teodor Pică
Poet si traducator , a publicat in timpul vietii un singur volum de versuri (POEZII in Editura Eminescu/Bucuresti 1970 )Decedat la 16 iunie 1978 la numai cincizeci de ani . Teodor Pâcă (n. 1 ianuarie, 1928, Ploiești — d. 16 iunie 1978, București) a fost un poet (aparține structural curentului onirismului poetic) și traducător român. Studiază dreptul doi ani, după care se transferă la Institutul "Maxim Gorki" (prin 1949. Inițial membru al Partidului Muncitoresc Român, este exclus din partid și exmatriculat înaintea susținerii examenului de stat datorită unor păreri "revizioniste". Lucrează ca impiegat, profesor suplinitor, sortator de piei într-o tăbăcărie, vopsitor, zugrav, electrician.[1] La Medgidia este o perioadă antrenor de box. Boem din fire, este prieten cu printre alții Tudor George, Leonid Dimov, Florin Pucă, Stan Palanca, Virgil Mazilescu, George Mărgărit, Dumitru Țepeneag, George Astaloș. A publicat în timpul vieții un singur volum de versuri (Poezii, Editura Eminescu,...
14 poezii, 0 proze
Stan Virgil
Salut dragi scriitori anonimi! Am aflat de curand de site-ul acesta si mi se pare foarte interesant ca lumea inca mai citeste... ba mai mult, ca lumea inca mai scrie intr-o societate de manelisti, jocuri video si filme violente! What can I say... sunt un tip cu studii medii, cu un an de actorie si innebunit dupa lectura si scris... Motivul pentru care aplic pe acest site este simplu: Am inceput scrierea unui roman, si m-ar interesa din partea voastra cateva impresii sincere, asa... ca de la un scriitor anonim la un altul. Am sa pun cateva fragmente din romanul meu in zilele urmatoare. Nu prea se incadreaza cuvintele mele in chenarul \"Biografie\" ci mai degraba ca o scrisoare de introducere, insa detaliile tehnice nu prea m-au interesat nici sa le expun si nici sa le primesc de la altii. Sunt un om al esentei, nu al superficialului. Asadar, sper sa fiti cat mai sinceri in a-mi da o nota textului pe care il voi scrie. Va urez mult succes si voua in aceasta arta care din punct de vedere...
1 poezii, 0 proze
ICIlie Constantin
Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...
6 poezii, 0 proze
Ani Dumitru
Am 64 ani,de profesie biolog citolog-acum pensionara.Sint casatorita ,am 2 baieti si o nepotica de 10 ani.Desi nascuta-n Bucuresti,m-am mutat la tara unde mi-am construit o casa acum,la ac. virsta !Intr-o zona mirifica stind,tot cadrul natural ma inspira la poezie si incerc sa nu ma abtin!
3 poezii, 0 proze
TAtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
MAMargaret Atwood
Margaret Eleanor Atwood (n. 18 noiembrie la Ottawa, 1939), este o scriitoare canadiană , poetă și critic literar de limbă engleză, laureată a premiului Booker în anul 2000. Este autoare a numeroase volume de proză, eseuri și poezie. A câștigat în 2000 premiul Booker cu opera The Blind Assasin, fiind nominalizată pentru același premiu cu Cat´s Eye și Alias Grace. Cel mai recent roman al său, Oryx and Crake, a fost nominalizat atât pentru premiul Booker, cât și pentru premiul Orange. 1939 — se naște la Ottawa, Ontario. Părinții săi, Carl Edmund Atwood și Margaret Killam Atwood, aveau deja un fiu (născut în 1937), iar mai apoi încă o fiică (1951). 1946–1961 — se mută cu familia la Toronto, unde tatăl este profesor de entomologie la Universitatea din localitate. 1952–1957 — absolvă liceul Leaside din Toronto și începe să scrie la 16 ani. 1957–1961 — studiază la Colegiul Victoria de la Universitatea din Toronto. Publică în Acta Victoriana, The Canadian Forum și The Strand. Absolvă...
1 poezii, 0 proze
Stând la o cafea, mi-ai spus...
de Floriana Vîntdevară
Mă dezbrac de piele pentru că m-am încălzit sub ea. Vreau să port astă seară rochia de la tine, aceea cioplită de mâinile tale în ușa de la ieșire. Știi...cea din trunchi de crin negru. Mă aștepți...
Clubul de lectură
de Alina Greavu
Atunci când noi ne-am cunoscut Nu mi-ai plăcut, știu bine, Chiar nu voiam să ies din nou La o cafea cu tine. Și îmi păreai tare fițos, Când te uitai la mine, Și stilul tău cel arogant Spunea tot...
Ziua prostului - partea a 8-a
de Liviu Nanu
Poetul se așeză tacticos la masă, își aprinse o țigaretă, sorbi zgomotos din cafea și începu să citească din jurnal: 10 octombrie a.c. „Am visat că mergeam cu mașina personală și, la intrarea în...
shaolin al treilea poem despre melancolie
de Cătălin Al DOAMNEI
viața mea fost atât de grea încât nici nu mai am nevoie de ciorne ca s-o transcriu pentru a retrăi discuțiile cu bogdan și cu tine wu li bogdan singurul care a învățat sanskrita până la capăt de nu...
La cules de rodii în cartierul Rahova 43
de Anni- Lorei Mainka
Demult, îți amintești, ai întrebat „unde în București era mai cald între oameni”, „nu se poate să fi fost numai teamă, clocotitoare tăcere” mi-ai spus…”nu se poate să vă fi ocolit unii pe alții o...
O povestioara
de jennifer
O povestioara Îti mai aduci aminte oare vremurile în care eram doar doua fetite roscovane, cu codite împletite si îmbracaminte asemanatoare? Îti mai amintesti oare cât de mici si nestiutoare ne jucam...
Casa de piatră
de Paul Pietraru
Am parcat mașina aiurea, am alergat pe punte, am mers către filigorie, apoi mi-am schimbat intenția și am intrat în casă cu mintea și inima inerte, fără niciun gând. Mi-am umplut un pahar de...
Moştenirea 8
de nonciu dragos
Telefonul suna parcă ameninţător de data asta, nu mai vorbisem cu Vanda, de câteva zile, dar nici nu-mi era aminte cinstit să fiu. - Alo! - Păi bine mă, nătărăule, unde mi-ai fost? - Vănduţa! Puiule,...
Tiffany, greier mut
de Big Mircea Calin
Seara de martie, ploua mocaneste cu picaturi reci si subtiri ca acele de brad.Inebunesc stand in casa imi iau cheile si plec, bag o caseta cu Goran Bregovici si ma indrept spre strada curvelor. Sta...
Ritual de trecere
de Somesan Sergiu
Ritual de trecere Deasupra mării, cerul avea o nuanță cenușie, și vântul care bătea dinspre larg făcea ca plaja să aibă un aspect dezolant. Din cauza norilor, soarele căpătase o ciudată culoare...