"Simțeai cum vine tartorul din urmă..." – 8893 rezultate
0.05 secundeMeilisearchBujor Gabriel
"Căci cunoaștem în parte și prorocim în parte; dar cînd va veni ce este desăvîrșit, acest în parte se va sfîrși. Cînd eram copil, vorbeam ca un copil, simțeam ca un copil, gîndeam ca un copil; cînd am devenit matur, am terminat cu ce era copilăresc. Acum vedem ca într-o oglindă în chip întunecos, dar atunci vom vedea față în față; acum cunosc în parte, atunci voi cunoaște deplin, cum am fost cunoscut și eu pe deplin." (Pavel, Corinteni, 1, 9-l2)
17 poezii, 0 proze
AFAna Finta
Fiind ultimul copil din trei, deci mezină, mereu mă simțeam pusă în umbră. Mi s-a format o dorință, combinație între foame și ambiție, de-a mă face auzită. Vroiam ca lucrurile să mă reprezinte pe cât de mult posibil, ceea ce-a favorizat conflictele. Mă aflu într-o continuă luptă de-a menține ceea ce sunt eu, propria-mi identitate. Lectura reprezenta un lucru impus, motiv pentru care mi-am creat o adversiune pentru ea, însă lucrurile au început să se schimbe când am citit (cu interes) "Coliba unchiului Tom". Asta se întâmpla abia în clasa a cincia, și a generat interesul meu spre a participa la mai multe activități culturale sau care țineau de expresivitate. La dorința părinților, am urmat liceul și facultatea de științe economice. În prezent scriu, și încerc să o fac vizibil.
22 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
ZZZZ
Cand eram mic, eram foarte naiv; ascultam cu gura cascata povestile celor din jur si credeam tot ce auzeam. Eram convins ca daca intru in dulap si rostesc "itzi-bitzi iesi afara" diavolul va navali in camera mea, cerandu-mi socoteala. Eram convins ca tiganii fura copii si-i baga in sac, de aceea purtam mereu cu mine un briceag numai bun de taiat saci. Visurile imi erau frante de gropi, fara exceptie, drept pentru care am invatat sa mi le controlez. Cand vedeam groapa in care urma sa cad, ma trezeam. Multi ani nu am putut duce nici un vis pana la capat. Apoi am inceput scoala. nu ma intelegeam cu colegii; in pauze stateam intr-un colt si cantam la muzicuta. Suflam in muzicuta aia pana cand simteam ca o sa lesin. Fiind un copil bolnavicios, stateam mult timp prin spitale. De acolo am ramas cu cele mai frumoase amintiri. In spital citeam fara sa ma deranjeze nimeni, mama imi aducea bomboane, toata lumea se purta frumos cu mine si nici macar nu eram nevoit sa-mi fac temele. Daca cineva...
7 poezii, 0 proze
Ștefan Octavian Iosif
Urmează studiile liceale la Brașov și Sibiu. Își stabilește reputația de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanțe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credințe (1905). Din inițiativa lui Emil Gârleanu, Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din București s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăți a Scriitorilor Români. Șt. O. Iosif și Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuși câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeți, nutrind o mare sete de instruire și afirmare literară, și amândoi erau - structural vorbind - niște visători și niște romantici. Deși psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau și se \"completau\" în chip fericit: pe când interiorizatul Șt. O. Iosif se simțea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în...
0 poezii, 0 proze
Simțeai cum vine tartorul din urmă...
de George Pașa
Simțeai cum vine tartorul din urmă, și te-ai oprit, lăsându-l să alerge prin timpul revolut ce semnu-i șterge, chiar dacă brazde sapă-atunci când scurmă. Iubirea te-a-nvățat o aspră lege:...
Prințul ezitărilor și Sfânta Treivirgulăpaisprezecime
de serban georgescu
Să încerci să devii un anume tip de adolescent, a cărui imagine ai avut-o foarte clar în minte încă din adolescență și să reușești asta. La 50 de ani. ”Liră spartă-n stânca lume Suflet stins, muiat...
Costoix
de adina h
Sunt în tren, m-am despărțit cu greu de Mariușa dimineață la ora trei; fără să mă uit pe fereastră din vagon, am simțit cum se topea în urma trenului, mică și tristă, speriată ca un pui rămas singur...
Petale...de fericire
de Anca-Mariela Ion
In acea dimineata frumoasa de vara m-am trezit cu sufletul senin. Somnul imi fusese linistit, fara vise. Nici cosmaruri, nici amintiri, nici griji sau temeri nu-mi tulburasera odihna. M-am trezit...
Puterea razei albaste (4c)
de Viorel Darie
Puterea razei albaste (4c) De o săptămână citeam și reciteam scrisoarea Adelinei, când, iată, deodată descopăr cuvintele în care ea îmi cerea să-i răspund. Parcă nici nu le văzusem până atunci. Cum...
Timpuri și destine
de valeriu danalachi
GREȘURI (produse agricole, rămase după recoltare) ...Colhozul ” Puti c communizmu” ( CAP Calea comunizmului) deja poseda proprietăți considerabile. Aparte de fermele de la Bărăneasa, se construise...
Zenobia
de Gellu Naum
VII. SCÂNDURA 1. Semnele, asupra carora am insistat poate prea mult, ma îndreptateau sa presimt apropierea unui fel de început si de sfârsit spre care se parea ca ma îndrept. În afara momentelor de...
Etnogeneza poporului roman
de Cucu Constantin
Analiza caracteristicilor poporului român și a modalității prin care aceste caracteristici au prins viață necesită un grad de aprofundare pe care, în opinia mea, teoriile de până acum nu au reușit să...
Ironia soartei (III)
de Corneliu Traian Atanasiu
Chemarea destinului “Vino, de nu fluxul stelar va scade, ia-o spre răsărit spre-a ocoli sfîrșirea. Acum! Căci acul Tremură în suflet!… Nu-mpiedica potopul stelelor, nici ce va să fie.” Odată...
Arhivarul din Camera a Cincea
de Dicu Ciprian Mihail
Înainte ca oamenii să învețe să măsoare viața prin rotația stelelor și înainte ca marile civilizații să-și ridice templele spre constelații moarte, exista în adâncul universului o regiune despre care...
Doi ani de liniște
de Zburlea Ariana
Nina intenționa să meargă la magazin, să cumpere alimente. În acea zi nu a fost în stare pentru că, într-adevăr, muncise și casa era foarte curată. De la așternuturi, la covoare și pereți, totul...
stolul de sărutări
de Andrei Gheorghe
stolul de sărutări lady forceps terminase de făcut controlul și nici prea mult timp nu-i luase treaba asta murdară, își desfăcu picioarele și începu să vorbească: -e clar, ești omul final, încă mai...
Cum merg treburile ?
de Zoltan Terner
Cum merg treburile? Vă povestesc călătoria mea spre orășelul în care m-am născut. Acolo unde mi-am părăsit copilăria .Acolo unde am murit prima oară. Ajuns la gara de plecare, am stat la o coadă...
Mihaela
de Gheorghe Aurel Pacurar
In memoriam(nu credeam sa scriu asta vreodata) Am cunoscut-o cu totul si cu toate(nu-i gresala de scriere aici) intamplator...Voia sa-si scrie o lucrare la semiotica pe computerul meu. Mama ei venise...