"Sfatul unui răspopit" – 12339 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
ADAlecu Donici
1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai, blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici), ținutul Orhei, Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Era primul copil din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Naș a fost Iancu Lambrino, unchiul după mamă. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeți nr.1 din Sankt-Petersburg, unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului, clucerul Dimitrie, în vârstă de 46 de ani, de tuberculoză. 1825 28 aprilie Cu gradul de sublocotenent e trimis în regimentul Ekaterinburg, dislocat în sudul Basarabiei. 1826 30 ianuarie Conform cererii depuse, este eliberat din serviciul militar din motive familiale. 1829 4 noiembrie La Iași se stinge din viață unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n.1760). 1829-1830 A.Donici participă la combaterea...
57 poezii, 0 proze
Alecu Donici
1806 Potrivit unui act eliberat la 4 iunie 1818 de ieromonahul Nicolai, blagocinul bisericii din satul Stanca (în prezent Donici), ținutul Orhei, Alecu Donici a fost botezat la 19 ianuarie 1806. Era primul copil din cei patru băieți ai clucerului Dimitrie Donici și ai Elenei, născută Lambrino. Naș a fost Iancu Lambrino, unchiul după mamă. 1819 20 februarie Împreună cu fratele său Petrache (1808-1872) este înscris la Liceul de cadeți nr.1 din Sankt-Petersburg, unde s-a aflat până la terminarea studiilor în 1825. 29 aprilie Moare tatăl fabulistului, clucerul Dimitrie, în vârstă de 46 de ani, de tuberculoză. 1825 28 aprilie Cu gradul de sublocotenent e trimis în regimentul Ekaterinburg, dislocat în sudul Basarabiei. 1826 30 ianuarie Conform cererii depuse, este eliberat din serviciul militar din motive familiale. 1829 4 noiembrie La Iași se stinge din viață unchiul după tată al fabulistului — cunoscutul pravilist Andronache Donici (n.1760). 1829-1830 A.Donici participă la combaterea...
0 poezii, 0 proze
Issa
S-a nascut in satul Kashiwabara, situat in provincia Shinano, cunoscuta in ziua de azi drept prefectura Hagano. Numele sau era Yataro, fiind primul fiu al unui fermier, supranumit Kobayashi. Pe cand avea trei ani, ii moare mama, ramanand spre a fi crescut in grija bunicii. 5 ani mai tarziu, tatal se recasatoreaste, noua sotie purtandu-se intr-adevar ca o mama vitrega fata de micul Yataro. La 14 ani ii moare bunica, anul urmator plecand la Edo (actualul Tokyo). Nimeni nu stie ce a facut urmatorii 10 ani. Il regasim la varsta de 25 de ani ca membru al scolii de haiku \"Chikua\", sciind sub pseudonimul Ykio. Ulterior il va schimba in Issa (Ceasca-de-Ceai). In 1790, devine maestrul scolii \"Chikua\". In 1801 se intoarce temporar in satul natal, unde isi gaseste tatal pe moarte. Acesta il va pune sa promita ca va ramane sa aiba grija de familie, insa din cauza mamei vitrege si a fratelui din aceasta de-a doua casatorie, nu-si va putea tine promisiunea. De-abia in februarie 1813 se...
8 poezii, 0 proze
PTPetre Tutea
Filosof si eseist român, nascut la 6 octombrie 1902 in satul Boteni, Muscel, în familia unui preot. Studii la liceul "Neagoe Basarab"din Câmpulung, liceul "Gh. Baritiu" din Cluj; Facultatea de Drept la Universitatea din Cluj, specializare la Universitatea "Humbold"din Berlin unde studiaza formele de guvernamânt. Colaboreaza la diverse publicatii nationaliste, in special la ziarul "Cuvantul" condus de Nae Ionescu, alaturi de Constantin Noica, Mircea Eliade, Radu Gyr, Gheorghe Racoveanu, Mircea Vulcanescu si multi alti intelectuali facand parte din generatia anilor 30, unde publica numeroase articole, studii de economie si politica. Devine membru al Partidului Legionar. În cadrul Guvernului National-Legionar instaurat dupa 6 Septembrie 1940, fascistul Petre Tutea a indeplinit functia de sef de Serviciu si apoi Director in Ministerul Economiei Nationale. Cu alte cuvinte Tu*ea a fost membru Legiunii exact cind aceasta, fiind la putere, a fost in faza ei ceea mai feroce, criminala si...
5 poezii, 0 proze
Ccemeteryum
Cuvintele sunt de prisos aici, sunt doar o prelungire a eternei depresii a unui suflet pierdut in aceasta realitate moarta si fara mila. Sunt doar un tanar de 19 ani satul de tot si de toti, inconjurat de prosti si de inculti, fortat sa-i suport zi de zi pana la refuz si pana la o eventuala migrena care ma acompaniaza trista in intunericul noptii. Imi place sa-mi exteriorizez sentimentele prin poezie, careia incerc sa-i ofer o tenta cat mai intunecata, cat mai trista si cat mai neagra! Binenteles, imi place muzica rock, sunt fan In Flames si imi place sa scriu poezii ascultand Cradle of Filth si Dimmu Borgir dar nu numai.
1 poezii, 0 proze
SCSergiu Grossu ( pseudonim Simion Cubolta)
Sergiu Grossu (născut în 1920, în satul Cubolta din Basarabia) a făcut studii de filosofie și teologie la București. A activat clandestin, începand din 1948, în mișcarea religioasă Oastea Domnului, interzisă de regimul comunist. Arestat în 1959 și condamnat la doisprezece ani de închisoare, a fost eliberat în 1962, în urma unui decret de grațiere. Soția sa, Nicole Valery-Grossu, a cunoscut la rândul ei teroarea temniței românești, experiență pe care a relatat-o în celebrul volum \"Binecuvantată fii, închisoare\". Împreună s-au stabilit în Franța în 1969 și au denunțat, decenii de-a rândul, în publicații proprii și în mass-media din Vest, persecuțiile la care erau supuși credincioșii din țările comuniste. Întreaga viață a acestei familii de luptători mărturisește despre invincibila forță a credinței. Sergiu Grossu continuă și astăzi, după dispariția soției sale, să amintească \"amnezicilor din conducerile democratice de zecile de milioane de victime care au suferit persecuția...
5 poezii, 0 proze
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
PIPanait Istrati
Scriitorul român de expresie franceză se naște la Brăila, ca fiu natural al spălătoresei Joița Istrate și al unui contrabandist grec. Crescut la Baldovinești, satul mamei sale, urmează cu greu școala primară, în 6 ani, ramînînd doi ani repetent. E ucenic într-o cîrciumă, plăcintar, vînzator ambulant, ca să-și cîștige existența. Copilul sărac începe să citească mult. Călătorește hoinar la București, Constanța, Cairo, Neapole. Este atras de sindicate și de programul socialiștilor. Vagabondează din nou prin lume (Cairo, Paris, Elveția). Viețuind în mizerie, se îndreapta spre Nisa, bolnav și singur pe lume, unde în 1921 încearcă să se sinucidă. Este salvat. Îi adresează o scrisoare lui Romain Rolland, acesta îi răspunde și, în 1923, apare povestirea “ Chira Chiralina “, cu prefața cunoscutului scriitor. În 1927, vizitează Moscova si Kievul (asistă la turnarea filmului după această povestire). În 1929 revine în U.R.S.S. și află, pe viu, adevărurile despre dictatura comunistă a lui Stalin....
6 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
din Prefață lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea: Sânt pentru ca Este Harry White de Danciu s-a născut într-o lume a lacrimei terestre, satul Trestia din Maramureș. Acolo unde copilăria nu se pierde niciodată pe ulițele satului pline de praf, în luna când florile se rup din mugure prevestind învierea lui Isus. S-a risipit în parfumul universului, cu o chitară adesea sub braț, trecănd trist pe străzile întunecate ale unui oraș din România. Un steag, o mașină de tors, o lampă de mină, o piatră de la Chiuzbaia și alte câteva obiecte rustice, reprezintă pentru el zestrea româneascăa printre străaini. Dacă ar fi judecat după acestea, nu poate fi considerat un om bogat; în rest își trăieste viața pentru a putea răspunde la căteva întrebări esențiale pe care și le-a pus. Imaginea lui este mereu aceiași din vremea când a fost învățător în lumea copilăriei sale, pentru că nu există nicăieri pe pămănt un tablou mai frumos decăt acel al întoarcerii Învățătorului. Cartea de față (Sânt pentru ca Este)...
0 poezii, 0 proze
VVVasile Voiculescu
Vasile Voiculescu (n. 27 noiembrie 1884, Pârscov județul Buzău - d. 26 aprilie 1963, București ), a fost medic, poet, prozator și dramaturg român. Vasile Voiculescu se naște la 27 noiembrie 1884 in comuna Parscov Jud buzau ca fiu al lui Costache Voiculescu, gospodar cu stare, și al Sultanei (născută Hagiu), fiica unui negustor. Începe școala în satul Pleșcoi în anul 1890. Încheie cursul primar la Buzău. Urmeaza studii liceale la Liceul „Alexandru Hâjdeu” și apoi la Liceul Gheorghe Lazăr din București. Preocupat de materialism, pozitivism și evoluționism citește pe Littré Claude Bernard, Auguste Comte, Darwin și Spencer. Studiază opera lui Wundt, Höfding, Pierre Janet și W. James, atras de psihopatologie și de psihofizică. Începe Facultatea de Litere și Filosofie din București (1902 - 1903), apoi trece la Facultatea de Medicină, în 1903, și își ia doctoratul în medicină în 1910. Se căsătorește cu Maria Mittescu, studentă și ea la Medicină, cunoscută în satul său natal, Pârscov. I-a...
3 poezii, 0 proze
Sfatul unui răspopit
de Sorin Olariu
Urmează tainica poruncă Ce nu cunoaște frontiere: Decât cocoașă de la muncă, Mai bine burtă de la bere!...
O zi fără luptă I
de Cezar C. Viziniuck
E o zi frumoasă de primăvară. Verdele pleznește fascinant în mugurii frunzelor, iar cerul, îmbătat de trilurile păsărilor, ne răcorește pridvorul vederii... E prima zi fără lupte și acest fapt...
Istoriile unui matroz întors de pe Planeta Roz
de Șerban Foarță
Când fulgeră, se pare că ni se face-o poză de pe Planeta Roză, pe care toate cele nu au cum să nu fie film și fotografie, căci nu se nasc pe-acolo, copii, nici se-nfiază, ci se fotografiază......
În timpul furtunii
de Emma Greceanu
O fată fără nume urca panta unui deal care ducea într-un sat, domnule Drahomir. Era iarnă, o iarnă ca toate celelalte ar spune unii, dar nu pentru ea. Ea urca dealul cu gândurile risipite, privind în...
Dom, Dom să-nălțăm ! (ep. 2)
de Dan Norea
Nu luați cu voi lăzi frigorifice ! Sfatul nr. 12 –Eu, știind că am loc pe ultima banchetă, mai exact singurul loc aflat pe axa autocarului, m-am gândit că pot ține la picioare o ladă frigorifică....
Și eu am fost
de Burlacu Ioan
Am fost în Basarabia să pasc îndelete apa ce vine prin ocne uitate mi-au crescut pinteni la picioare au lăsat oase cei vechi ca o iască m-am ostoit sătul de sălbatecul verde al Basarabiei rostogolind...
Ozn-ul din Secuia (I)
de Atropa Belladona
Când ozn-ul ateriză pe toloaca din marginea satului, unde păștea liniștită cireada de vaci costelive, satul tocmai își unduia imaginea în arșița tremurată a verii. Speriate de zgomotul arătarii...
Biletul de trimitere
de Emma Greceanu
Varianta completă a textului. Cu biletul de trimitere împăturit grijuliu în buzunarul paltonului, privea inert spre dealurile învăluite de ceață, prin geamul murdar și pe jumătate acoperit de o...
Ziua când moare maica
de Ion Scalen
Aveam zece ani,eram băiat mare în clasa a IV-a C la Școala nr. 2 și așteptam cu nerăbdare vacanța de primăvară. Sătul de iarnă, măsuram cu privirea peticele de zăpadă care se micșorau odată cu...
Cartea pe care n-am vrut s-o cadonez
de Valerian Ciobanu
Cine are cartea ”Chisinăul meu” îl rog să știe: cartea dată este o insultă adusă tuturor românilor și chișinăuenilor de origine română. Din aceste considerente eu am refuzat să i-o cadonez unui bun...