Căutare

Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...

21 poezii, 0 proze

DeiaD

nu-ncape ...vorba vine.

8 poezii, 0 proze

Elena Strilciuc

De mică mi-a plăcut să îmi aștern pe foi ascunse, gândurile Și le-am ținut într-un sertar... M-am pierdut apoi în dorul cotidian, până când... Azi am șters praful de pe primul meu jurnal.

2 poezii, 0 proze

Ion Pribeagu

Poetul humorist Ion Pribeagu s-a născut la 27 octombrie 1887 în târgușorul Sulita, cu numele Isac Lazarovici. Din tinerete, fascinat de meșteșugul poeziei, posedând talent din belșug, înzestrat cu o extraordinară putere de muncă, reușea întotdeauna să înveselească pe cei care îl ascultau. A scris foarte mult în viața lui: piese, reviste, cronici, proză, dar îndeosebi versuri. Ca poet și umorist a fost deseori tentat să scrie mai liber, mai fără perdea, așa cum au făcut la vremea lor Eminescu, Alecsandri și alții. A scris și el "pentru sertar", dar aceste realizări le ținea numai pentru el, strânse într-un dosar și ferite de priviri indiscrete. Rareori, citea câte ceva conspirativ și poznaș vreunui prieten bun. În decursul a peste 60 de ani de activitate fecundă, a publicat aproape tot ce a realizat în afară de aceste creații, intitulate chiar de el "IMPERTINENȚE". În ultima parte a vieții sale, a intenționat să le publice, dar i-a lipsit curajul. Conștiinciozitatea și etica lui...

24 poezii, 0 proze

Florea Cristina

M-am nascut la 1 Mai 1974.Am descoperit placerea de a scrie pe la 12 ani.Am inceput simplu,cu povestiri scurte care nu prea spuneau nimic si nu aveau pic de culore.Asta am descoperit mai tarziu.Dar am continuat, zodia Taurului impingandu-ma mereu inainte.Am scris poezii la care am renuntat .Nu ma prea pricepeam.Dar am continuat cu povestirile si aveam sertarul plin de ele.In 1993 am terminat prima proza scurta care ,,iesise'bine.Am incercat publicarea ei dar,eram intampinata doar cu refuzuri.Totusi ,am continuat sa scriu,alte si alte lucrari.Munca mea s-a materializat anul trecut,in 2004,in septembrie,cand am debutat in revista ,,Oglinda Literara"cu proza scurta ,,Neputinta".Iar anul acesta ,in ianuarie,am aparut cu o povestire despre viata mea ,intr-o revista pentru femei. Particip,pentru a doua oara,la Festivalul Concurs ,,Mihai Eminescu"cu doua proze scurte si o piesa de teatru. Anul acesta am terminat de scris primul meu scenariu.

2 poezii, 0 proze

Ion Dezideriu Sîrbu

Ion Desideriu Sîrbu (n. 28 iunie 1919, în Petrila, județul Hunedoara, în familia unui miner — d. 17 septembrie 1989 la Craiova) este un romancier, eseist, filozof, profesor de filozofie român, autor de literatură de sertar. A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj și, după cum declara el însuși, a fost primul student la Filozofie care provenea dintr-o colonie de mineri, cu o tradiție muncitorească foarte veche. Dacă Lucian Blaga i-a fost profesor și mentor, ulterior I. D. Sîrbu îi va deveni asistent la catedră profesorului Liviu Rusu. În 1947 devenea cel mai tânăr conferențiar universitar din țară. Este însă scos din Universitate, epurat de noua orânduire, care îl consideră un filozof cu idei reacționare. Motivul real se pare că a fost refuzul unui denunț abominabil împotriva mentorului său, Lucian Blaga, care în acel moment îi conducea teza de doctorat. După eliberarea din închisoare, lucrează câteva luni...

0 poezii, 0 proze

Radu Selejan

Se naște în orașul Brad –Hunedoara,primul dintre cei 3 copii ai lui Teodor și Victoria Selejan. Copilăria si-o petrece la Brad, orașul natal al mamei, sau la Arad, la început în casa bunicului dinspre tată, Radu, pe Calea Aurel Vlaicu nr.164. 1942-1944 Termină primele două clase primare la Arad: ״În fiecare an am luat premiul întâi cu coroniță. Spre mândria mamei. Tata n-a participat la nici o serbare școlară. 1944, primăvara. Familia se mută definitiv la Brad 1947, Începe studiile liceale la Brad, la Liceul Teoretic Ortodox Român „Avram Iancu” 1958 Radu Selejan debutează cu poezii în revista clujeană Tribuna. 1968-1970. Ziarist și redactor-șef la ziarul „Steagul roșu” din Petroșani. 1968 Debutează editorial cu volumul de versuri „Corturile neliniștei” 1969 Devine membru al Uniunii Scriitorilor. 1978-2000 Redactor la ziarul sibian tribuna”. După 1989 :editor la editura sibiană Thausib, editorialist, profesor-asociat la secția de jurnalism a Facultății de Litere, Istorie și...

2 poezii, 0 proze

Sorana Tarmu

Sorana Tarmu s-a născut în Sălaj și locuiește la New York. Recită poezie proprie de la vârsta de cinci ani, o scrie de la opt, desenează, pictează, cântă, îndrăgește natura sălbatică, alegându-și profesia în domeniul studiului acesteia. A publicat poezie și recenzii în presa națională și regională. Are multă literatură de sertar, mai ales sub formă de jurnale. Într-o zi va publica în volum, poate poezie, poate eseistică, poate o colecție de povestiri; până atunci o admiră pe Emily Dickinson...

9 poezii, 0 proze

Sertare

de Silvian Costin

Într-un sertar am două scaune și-o floare Un ac de păr și o dorință mult pre mare În alt sertar doarme un pat și-o înserare Două sertare află-n ele întâmplare Ocupă spațiul căutând raze de soare...

sertare

de Alexandru Corneliu ENEA

Pentru că îți știu respirația, iată sertarele de suflet în care mi-am înghesuit momentele când am jucat la ruleta vieții. Am câștigat, am pierdut, mi-am pariat imprudent și repetat speranța și...

Sertare și uși

de Alexandru Mărchidan

sertare și uși atât mi-ai spus că rămâne când te uiți în urmă, memoria – o drogherie unde mergi și întrebi constant care e leacul? cât face? când ajunge? cum se ia? timpul vieții – cotloane peste...

azi deschidem sertare

de Elena D. Marcu

se întâmpla să fiu copil, altădată pe 6.dec și să îl aștept cu nerăbdare pe cel care avea să-mi transforme ghetuțele în punguță de cadouri. și simțeam altfel sărbătorile, iarna, brazii, zăpada......

literatură de sertar și sertare pentru literatură

de Liviu-Ioan Muresan

au ascuns manuscrisele în sertare apoi le-au scos prăfuite să te dedai licențelor poetice iată marea infamie! acum trebuie scuturate pînă le pică metaforele pînă ce nu mai pot fi comparate cu timpul...

În vreunul din sertarele, suflete

de Iurcencu Teodora Ioana

Pașii, au un suspin într-ânșii, vecinici și rămași doar umbre Eu am nevoie de un zâmbet Ca să pot simți, că încă n-am plecat din lume Mâinile, simt răceala sufletului meu blând Cuprinzând întreaga...

Dialoguri uitate printre șoaptele din sertare de satin

de Marian Senchiu

- Am uitat ce bine e în brațele tale! - Dar e prima dată când te îmbrățișez! - Oh, dar tu nu ai văzut viitorul!!! - Dar am scris despre el și nu te-am zărit! - Asta pentru că nu ai presărat Soare...

Amintiri

de Silvian Costin

Sertare îndesate vintage. Miroase-a scoici, dar și a cozonac. Ciudat amestecul de mări înzăpezite, O înghețată cu aromă de haos Mulți fluturi colorați crâmpeie de lumină difuză păduri de zâmbete și...

Reconstituire

de Mihaela Beu

Prin sertarele luminii și-ale minții Se ascund de teamă sfinții, Care fug de gândul meu, Cum fugeam cândva și eu. Mă răstesc la ei grăbită, Că nu vor să fiu primită În grădina lor de crini,...

omicron

de Dely Cristian Marian

zvâcneau sertare pline de seringi folii peste folii oamenii albi îndrăgiseră pacientul îi administrau seruri din fiolele lor unice îmi părea că aflu târziu: sacrificiile-s mai mari când nu le accepți...