"Seri reci" – 17441 rezultate
0.02 secundeMeilisearchMaria Cunțan
Maria Cunțan (n. 7 februarie 1862, Sibiu, d. 23 noiembrie 1935) a fost o poetă și traducătoare româncă asociată cu sămănătorismul. "Maria Cunțan – duioasa cântăreață a tristeții și a singurătății – face parte dintr-un neam înzestrat cu înalte însușiri artistice. Muzica și literatura se cultivă în familia aceasta deopotrivă. Tatăl ei, preot și profesor, o crescuse în grija sfântă a limbii românești. Prin familie, Maria pătrunde în mediul cultural al Sibiului: organizează în salonul familiei seri literare (unde recită versuri ale poetului ei favorit – George Coșbuc), ajungând în apropierea scriitorilor Ion Slavici, George Coșbuc, Ioan Russu-Șirianu, Ilarie Chendi, Octavian Goga și alții. Participă în 1878 la înființarea “Reuniunii Române de Muzică din Sibiu”, este membră activă a “Societății Scriitorilor Români” (în 1909) și alături de Goga, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Ion Agârbiceanu, Victor Eftimiu, ia parte la “Șezătoarea de la Sibiu” - prima șezătoare literară a scriitorilor...
1 poezii, 0 proze
JTJorge Teillier
Jorge Teillier Sandoval (Lautaro, 24 de junio de 1935 - Viña del Mar, 22 de abril de 1996) fue un destacado poeta chileno, creador y exponente de la poesía lárica. Jorge Teillier, poeta chileno, nació en Lautaro (Chile) el 24 de junio de 1935 (el mismo día y año de la muerte de Carlos Gardel) y murió en Viña del Mar el 22 de abril de 1996. Estudió Pedagogía en Historia y Geografía en la Universidad de Chile, ejerció la docencia en el Liceo de Lautaro y fue director de las revistas Orfeo y Boletín de la Universidad de Chile. Recibió una serie de premios, entre los que destacan el concurso de poesía "Gabriela Mistral" (1962), el Premio Estimulo CRAV (1963) y el Premio Eduardo Anguita (1993), concedido por la Editorial Universitaria al poeta vivo más importante de Chile que no hubiese conseguido el Premio Nacional. Sus influencias poéticas van desde el modernismo hispanoamericano y el creacionismo de Vicente Huidobro hasta la poesía universal de Rainer Maria Rilke. Sin embargo, se lo...
2 poezii, 0 proze
CICALANCEA_ANDREI IRINEL
Strivit de pasiuni inselatoare,.... Constrans de dogmele prezente in traditii,... Far-de credinta n timpuri viitoare,.... Mereu este marcat:de repetitii......... Culori nascute din obsesii reci,.... Si trecatoare amagiri prezente,... Sunt zugravite in impresii seci.... Intr un tablou cu tonuri reticente....... Un critic slut la chip,cu logoree mare.... Prezinta n mod de opera fantasma, Si are rugaminti:ca data viitoare Sa fiti mai ganditori si..sa i simtiti mireasma........ Artistul si a dorit -o abordare fina.... De tonuri ample si pete de lumina,... A vrut sa regasiti in mica lui lucrare.... Nu intrebari....... -ci provocare....... phrime 2 ale lui decembrie, ale lui 2006
2 poezii, 0 proze
PRPablo de Rokha
Su verdadero nombre es Carlos Díaz Loyola, y nació el 17 de octubre de 1894 en Licantén, provincia de Curicó. Sus primeros estudios los realizó en la Escuela Pública N°3 y luego en el Internado del Seminario Conciliar de Talca. Trabajó como periodista en los diarios La Razón y La Mañana. Fundó las revistas "Dínamo" y "Multitud". Discutido, polémico siempre en su poesía y en sus actuaciones personales -famosos fueron sus entredichos con Neruda-, recibió el Premio Nacional de Literatura en 1965, por una creación que se mantuvo siempre bastante fiel a su poética original: Versificar a bofetadas, ser trágico, brutal y fuerte, y colgar una bufonada sobre la vida y la muerte. (De "Folletín del Diablo") Algunos de sus libros son: "Versos de infancia" (1916), "Sátira" (1918), "Los Gemidos" (1922), "Heroísmo sin alegría" (1927), "Suramérica" (1927), "Satanás" (1927), "Jesucristo" (1937), "Moisés" (1937), "Cuarenta y un poetas jóvenes de Chile" (1943), "Arenga sobre el arte" (1949), "Neruda y...
1 poezii, 0 proze
PMPierre Morency
Pierre Morency (Lauzon, 1942 - ) est un poète, un romancier et un animateur de radio québécois. Il est également ornithologue. Poète et dramaturge, Pierre Morency fait des études classiques au Collège de Lévis en 1963 où il anime le théâtre étudiant de 1961 à 1964. Il obtient une licence ès lettres de l'Université Laval en 1966. En 1967, après quelques années d'enseignement et d'activités théâtrales, il décide de vivre de sa plume et devient auteur et chroniqueur radiophonique à Radio-Canada. Il y écrira plus de deux cents textes radiophoniques, de même qu'une série de soixante émissions portant sur les oiseaux. Il donne également de nombreux récitals de poésie au Québec et à l'étranger et publie dans les revues Liberté, Hobo-Québec et Odradeq (Liège). En 1976, il participe à la création de la revue Estuaire. En 1989, il a amorcé, avec L'Oeil américain, la publication d'une série d'ouvrages sur ses expériences de naturaliste. Selon Gaëtan Lemay et Claude Janelle du Prix...
1 poezii, 0 proze
Constant Cantilli
O figură originală a primei serii de simboliști români, provenită din cenaclul macedonskian, este și Constant Cantilli, născut în comuna Otojpeni, Ilfov, la 20 iunie 1875. Fiu de moșier, va face în tinerețe boemă literară, sport, publicistică. Studii începute la Paris și Bruxelles (poli tehnice și artă dramatică), întrerupte brusc după 1907, când sărăcește prin pierderea proprietății din Odeni, Vlașca. Pasionat ciclist, C. Cantilli întreprinde în 1894 o cursă București-Brașov, însoțit de „maestrul" Macedonski, aventură insolită, descrisă într-un original reportaj: Pe velociped, cursa între București și Brașov, cu o scrisoare a lui Alex. Macedonski (Buc., 1894). Este un adevărat sportiv, stabilind, în 1912, chiar și un record, distanța București-Paris, acoperită în 10 zile și 6 ore (Din zborul bicicletei, Buc., 1912). Scoate în 1896—1897 Revista modernă (colaboratori: Al. Macedonski, Ion Theo [Tudor Arghezi], Grigore Pișculescu (Gala Galaction), Cincinat Pavelescu, Iuliu C. Săvescu...
3 poezii, 0 proze
PLPär Lagekvist
Pär Lagerkvist nasceu em Växjö, Suécia, em 1891. Foi educado em uma atmosfera religiosa, tradicional e ritual da vida camponesa, marcada por um austero protestantismo luterano. Lagerkvist é o escritor da clarividência. Toda sua obra pode ser vista como uma meditaçăo metafísica onde o homem é permanentemente queimado pela dúvida sobre um Deus que, quando interrogado, nunca responde. Seus romances trazem sempre a mesma obsessăo: o Deus mudo e a presença do Mal. Essas interrogações já aparecem em seus dois primeiros livros: Angústia (1916) e Caos (1919). Mas é no período entre 1944 e 1951 que surgem os grandes romances de sua maturidade: O Carrasco, O Anăo e Barrabás, pelo qual recebeu o Prêmio Nobel de Literatura em 1951. Esses seres excepcionais, esses párias marcados por um destino trágico, săo tomados por forças obscuras. Eles habitam a fronteira entre o real e o sobrenatural, entre o humano e o divino. O Carrasco se situa no centro mesmo da obra de Lagekvist. Nele encontramos vários...
5 poezii, 0 proze
RGRoland Giguère
Né à Montréal en 1929, Roland Giguère étudie la typographie, la gravure et la lithographie à l'École des Arts graphiques de Montréal puis à Paris. Animé par l'amour du livre, il fonde, en 1949, les Éditions Erta, d'où naîtront plusieurs dizaines de beaux ouvrages faits de mots et d'images. Il retourne plusieurs années à Paris puis revient au Québec où il sera maquettiste et professeur en arts graphiques. Au cours de ces années, Roland Giguère publie plusieurs recueils de poèmes. La publication, en 1965, d'une rétrospective de ses poèmes, L'Âge de la parole (1949-1960), marque une étape majeure dans la poésie québécoise, cristallisant les mouvements sourds puis l'effervescence qui animent la société d'alors. Roland Giguère prend place aux côtés de Gaston Miron, de Paul-Marie Lapointe et des poètes de l'Hexagone. Giguère est lu, étudié, célébré; son œuvre est couronnée de nombreux prix. Mais la force créatrice de Roland Giguère se déploie autant dans la dimension de son œuvre dessinée,...
25 poezii, 0 proze
lefter sorana
Cand simti ca totul iti scapa,pamantul iti fuge de sub picioare,opreste-te o clipa,inspira,apoi expira si striga:asta e!Chiar daca totul iti pare un chin fara sfarsit,gandeste-te ca intr-o zi va lua sfarsit si va fi la fel ca la inceput:pur,cald,linistit.Nimeni si nimic nu te va deranja. Si ce daca totul e intors,totul iti merge rau,viata poate lua o alta turnura.Asta daca vrei cu adevarat!Daca te complaci in situatia in care esti,totul va fi pierdut. Trebuie sa speri,mereu sa crezi ca va fi bine!Pentru ceva te-ai nascut,dar pentru ceva bun,nu pentru chin!Fi tare,fi tu insati,fi asa cum ai fost mereu:nepasatoare,rece,dura.De ce te-ai schimbat?Nu erai asa!Unde esti,unde te-ai pierdut?Pe care drum ai ratacit?Regaseste-te! Vino!Simti ca totul e altfel?De ce lasi grijile sa te copleseasca,lasii sa te domine,raul sa te inraiasaca? SUNT DOAR UN SUFLET NEBUN CU TRUP DE FUM!
3 poezii, 0 proze
JBJaime Gil de Biedma
Jaime Gil de Biedma y Alba (Nava de la Asunción, Segovia, 13 de noviembre de 1929 - Barcelona, 8 de enero de 1990) fue un poeta español, uno de los autores más importantes de la Generación del 50. Nacido en 1929 el seno de una familia de la alta burguesía castellana, su padre se trasladó a Barcelona para trabajar en la Compañía de Tabacos de Filipinas. El que fuera su despacho puede ser visitado hoy en día en el Hotel 1898 en La Rambla de Barcelona. Gil de Biedma estudió Derecho en Barcelona y en Salamanca, donde obtuvo la licenciatura en dicha materia. Su poesía evoluciona desde los primeros poemas intimistas de Las afueras al compromiso social de Compañeros de viaje. Al mismo tiempo es una poesía que evita constantemente el surrealismo y busca la contemporaneidad y la racionalidad a toda costa a través de un lenguaje coloquial, si bien desnudo de toda referencia innecesaria. Verdadero exponente de lo que se suele denominar una doble vida, Biedma desarrolla actividades...
1 poezii, 0 proze
Seri reci
de Ionela van Rees-Zota
Seri reci, cu nopți încețoșate de iubire, le văd, sunt mai reale, parcă azi, îmi las prezentul ca un semn de carte în iubire,te văd ca niciodată, arzi! Seri reci, cu vise care niciodată, nu cred...
Seri fara tine
de Costea Dorin
Lungi au fost serile de cand tu nu mai esti, Am repetat in gand, nenumarate amintiri cu tine, N-am renuntat sa sper, deoarece nu sunt doar povesti, Inca visez ca vei fi langa mine. Visez pentru ca...
imagini răsturnate
de Anisoara Iordache
bănuieli: fericirea ar fi în centrul infinitului- privită de pe margini, ar fi un minuscul bob de aur pe un munte de lacrimi. supoziții: veșnicia este țintuită în vârful piramidei, din propria...
Actor la 8 ani - interviu cu Luca Mera
de Luminita Suse
Actor la 8 ani - inverviu cu Luca Mera În perioada 16 ianuarie – 1 februarie 2003 pe scena teatrului de la National Arts Centre, Ottawa s-a jucat piesa de teatru Winter’s Tale de William Shakespeare...
Declarație de frumusețe
de Camelia Petre
Octombrie înfășurat într-un fular maron sub greutatea unor seri întunecate și reci Doamne, ce frumos îți plouă anotimpul sub umbrelă! Frunzele își dau duhul către ceruri trecând prin cercuri de foc...
Lacrimile cerului meu
de Popescu Gillda Magdalena
Stiu ca-n seara asta cerul E trist si plin de stele. Te-ai intrebat cata tristete oare Ascunde un suflet care umple un cer De lacrimi? Te-ai intrebat in miez de noapte Ce sunt stelele? Nu ai privit...
Florile tacerii
de tina
Cu soare-n priviri,cu usa deschisa astept vantul.Vantul diminetii,acea adiere rece ce-ti invadeaza narile mai tare ca gerul iernii.Zi dupa zi,dimineata dupa dimineata..acelasi scenariu-vantul...
Seri literare
de dan david
M-a sunat Maricica de la Bârlad; Că e singură, că-i e urât, C-ar fi dispusă să reluăm serile literare, Lecturile poetice de sâmbătă după cină. Chiar mi-a propus să le repetăm și joi! Nu, Maricica nu...
Amintirea unei seri de octombrie 1984
de Mircea Cărtărescu
mi-aduc aminte: va fi o înserare de octombrie din anul 1984 în piața palatului va cădea noaptea și carul mare, din ce în ce mai înclinat pe oiștea sa va arde pe toată bolta cu flacără încremenită....
Cărți...în trei- recital Amelia Stănescu, Lucian Vasilescu și Felix Nicolau
de Claudia Minela Petre
Green Hours, Club Jazz Cafe-tunelul poeziei, o navă spațială în care publicul plutește. La capătul tunelului, scena. Pe scenă trei virusați de poezie: Amelia Stănescu, Lucian Vasilescu și Felix...