Declarație de frumusețe

Sigur că ești frumoasă !În octombrie vegetația este în agonie iar tu ..., evident, ești vie ! Ideea o găsesc interesantă, pe un fundal care moare, frumusețea ta, este una potențială. Chiar azi mă jucam cu crengile unor piersici. Frunzele, de un verde intens,se desprindeau cu ușurință cînd treceam crenguțele prin mînă. Rămîneau mugurii foarte viguroși, de rod. La vară piersicii or să se îndoaie de greutate ...dacă n-o să fie un ger năprasnic la iarnă, o brumă tîrzie la primăvară sau o ploaie acidă la vară. Dacă agreezi această viziune, a contrastului dintre o lume care moare și a uneia care va irumpe, dar deocamdată este doar potențială, atunci unele strofe sunt în plus.

\"Frunzele
își dau duhul către ceruri
trecând prin cercuri de foc\". Îmi place tare mult aici, găsesc o exprimare atât de personală, totul aici , \"saturația de culori peste ochi ochi\", mă face să pășesc cu grijă, să nu deranjez..
Întotdeauna am fost fascinată de multitudinea de culori de toamnă, de cât de multe nuanțe de riginiu pot exista, de verdele uscat, de roșu,...
\"În această viziune\" mă întreb dacă te referi la tine în final, sau la toamnă...
Amândouă frumoase!
cu drag,

Nicolae, comparatiile sunt reale si cat se poate de vii. Eu nu cred in natura moarta ci numai in cea care doarme pentru putin. Natura nu este trista, ea se bucura de mangaierile soarelui, ale vantului, ale omului. Copacii roaga trecatorii sa se opreasca putin din drumul lor sa ii rasfete. Ii vei auzi deseori intreband oamenii ce simt atunci cand ii ating...
Licurici, gasesc o sensibilitate aparte la tine. Ma bucur tare mult ca esti fascinata de culorile toamnei. nici eu nu-mi pot deslipi ochii, mai ca as arunca niste acuarele pe mine, as iesi la plimbare la marginea unei padurii intreband radacina copacului, scoarta pamantului, frunza vantului, \"ma mai recunosti?\"
finalul se refera la ce iti merge tie la inima.
cu multumiri...

luna octombrie e frumoasă,
părul tau negru e frumos,
TU ești preafrumoasă în frumoasa luna octombrie!
cum ar fi spus, banuiesc eu, bunul nichita !

Un text sensibil, pe care se poate lucra. Un text innobilat de imaginatie (personificare): octombrie infasurat intr-un fular maro... Trebuia dezvoltata tocmai aceasta nebunie. Retin prima si ultima strofa.

Virgil Diaconu

Virgil, George ma bucur ca v-a placut. Am sa ma gandesc la sugestia ta, Virgil, momentan nu gasesc nimic.
Multumesc

imi plac versurile:
\"Doamne,
ce frumos îți plouă
anotimpul sub umbrelă!\"
Frunzele
își dau duhul către ceruri
trecând prin cercuri de foc\"
octombrie...
pacat de altceva...