"S-a-ntors libertatea acasă" – 23478 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
PDPuși Dinulescu
Dumitru/Puși Dinulescu. Născut la 27 august 1942, Fecioară cu ascendent în Leu; în zodiacul chinezesc Cal. De formație filolog (1965) și regizor (1973). Autor, ca regizor, a două filme de lung-metraj: "Sper să ne mai vedem" (1985. Casa de filme nr. 3. Scenariul: Ion Băieșu) și "Nunta cu sirena" (1998). TVR. Scenariul: Celina Petrescu și D. Dinulescu). Semnează până în 1998 cu numele din buletin: Dumitru Dinulescu. A debutat în 1966 în revista Amfiteatru. A fost asociat o perioadă de timp cu grupul oniriștilor estetici. A primit "Premiul Asociației Scriitorilor din Bucuresti pentru povestirile din "Linda Belinda" (1979) și Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul "Îngerul contabil" (1985). În ultimii ani i s-a jucat la Teatrul Național din Craiova și la Teatrul "Al. Davila" din Pitești piesa "Casa cu țoape". Piesa "Bani de dus, bani de-ntors" s-a filmat în 2004 in regia lui Alexandru Tocilescu, având în distribuție și mari vedete ca Gheorghe Dinică, Sebastian Papaiani și Adriana...
1 poezii, 0 proze
DSDragomir S.A.
Buna,sunt Blanka(S.D.A) din Judetul Dolj.Absolventa a Lic.Ind.nr.9 Craiova in 1988.In 2004 am debutat in revista Lamura cu doua poezii:1-Ma voi intoarce 2-Sentiment In prezent sunt reps.vanzari produse cosmetice si scriu pentru suflet,pt prieteni si pentru cititorii site-ului agonia.ro. Multumesc !
35 poezii, 0 proze
T. S. Khasis
s-a născut pe 22 ianuarie 1975, la Lipova, jud. Arad. A trecut prin Liceul Industrial până în 1992, când pleacă pur și simplu la o mănăstire din Cluj, unde învață să joace barbut, cu un calugăr recidivist. A debutat în revista Arca. Publică în: CA ȘI CUM, Orizont, atât. Trăiește la țară. Îi plac maimuțele, berea și muzica grunge.
3 poezii, 0 proze
TET.S. Eliot
Thomas Stearns Eliot (26 septembrie 1888 – 4 ianuarie 1965) a fost poet anglo-american, dramaturg, critic literar. S-a născut în St.Louis, Missouri și a fost mezinul răsfățat al unei familii cu 7 copii. Mama sa, profesoară și poetă aspirantă, este cea care îi face cunoștința cu poezia. În 1910, Eliot își încheie studiile de filozofie la Harvard, deși frecventează cursurile numai selectiv. Petrece un an la Paris unde scrie Cântecul lui Alfred Prufrock, poemul care îi aduce consacrarea. Aici va frecventa cursurile universității din Sorbona, iar în Anglia va studia și la Oxford. În 1914, pleacă în Anglia cu o bursă de studii. O întâlnește aici pe Vivienne Haigh-Wood, guvernantă, dansatoare și morfinomană. În ciuda protestelor familiei, Eliot se căsătorește cu ea. După moartea tatălui său, în 1919, suferă o cădere nervoasă. În timpul recuperării scrie poemul Țara pustie, devenit simbolul generației postbelice, generație deziluzionată și debusolată, și totodată piatră de temelie a poeziei...
26 poezii, 0 proze
OAOmraam Mikhaël Aïvanhov
Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov (1900-1986), filozof si pedagog francez, s-a nãscut în Bulgaria. În anul 1937 el se stabileste în Franta si începe sã explice esenta învãtãmântului sãu. Ceea ce surprinde chiar de la început, în opera sa, este multitudinea aspectelor în care este prezentatã aceastã unicã problemã: omul si desãvârsirea sa, omul si perfectionarea sa. Oricare ar fi subiectul abordat, el este în mod invariabil tratat în functie de folosul pe care i-l poate aduce omului, pentru o mai bunã cunoastere de sine si pentru o mai bunã îndrumare a vietii sale Ceea ce surprinde, chiar de la început, în opera sa, este multitudinea aspectelor în care este prezentată această unică problemă: omul și desăvârșirea sa. Oricare ar fi subiectul abordat, el este în mod invariabil tratat în funcție de folosul pe care i-l poate aduce omului, pentru o mai bună cunoaștere de sine și o mai bună îndrumare a vieții sale.
1 poezii, 0 proze
DPDimitrie S. Panaitescu - Perpessicius
Perpessicius - Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila, d. 29 martie 1971, București) a fost un istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române. S-a născut la Brăila, la 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ștefan Panait, muncitor, originar din Ianina, și al Elisabetei Panait, născută Daraban, originară din Cucora (Putna). În 1898 a fost înscris în clasa întâi la școala primară numărul 4 din Brăila, pe care a absolvit-o în 1902. Din anul 1907 a studiat la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Până la terminarea liceului a fost secretar general al societății culturale „Avântul”, a elevilor de la liceul Nicolae Bălcescu. În vara anului 1909, petrecându-și vacanța la mănăstirea Agapia, l-a cunoscut și s-a împrietenit cu Titu Dinu, elev al lui Ovid Densusianu, la Facultatea de Litere din București. În 1910 absolvă liceul și devine student al Facultății de litere, la secția de...
4 poezii, 0 proze
AMA. Mirea
Pseudonimul A. Mirea!” sub care se ascund poeții St. O. Iosif (11 septembrie 1875-22 iunie 1913) și Dimitrie Anghel ( 16 iulie 1872- 13 noiembrie 1914) apare prima dată în iulie 1907 în revista „Semănătorul” și apoi în revista „Viața Românească”, în ziarul „Minerva” și alte publicații. Versurile se publicau sub titlul general „Caleidoscopul lui A. Mirea” Cei doi poeți mai colaboraseră și până atunci publicând traduceri din Paul Verlaine, H. Ibsen, Fr. Halm, Lafontaine ș.a. De asemenea mai semnaseră împreună o serie de lucrări originale: poemul dramatic „Legenda funigeilor”, comedia „Cometa”, poemul istoric „Carmen saeculare” precum și două volume de proză: „Cireșul lui Lucullus” și „Portrete” Interesul lui St. O. Iosif pentru temele sociale și verva uimitoare a lui Anghel se împletesc. Este greu de apreciat ce aparține unui poet și ce se datorește celuilalt. Cu toate că au colaborat foarte bine cei doi au iubit aceiași femeie Natalia Negru. Aceasta se căsătorește cu Șt. O.Iosif....
17 poezii, 0 proze
TET.S. Eliot
Thomas Stearns Eliot, OM (26 September 1888–4 January 1965), was a poet, playwright and literary critic. He received the Nobel Prize in Literature in 1948. Among his most famous writings are the poems The Love Song of J. Alfred Prufrock, The Waste Land, The Hollow Men, Ash Wednesday and Four Quartets; the plays Murder in the Cathedral and The Cocktail Party; and the essay "Tradition and the Individual Talent". Eliot was born in the United States, moved to the United Kingdom in 1914 (at age 25), and became a British subject in 1927 at the age of 39. Of his nationality and its role in his work, Eliot said: "[My poetry] wouldn't be what it is if I'd been born in England, and it wouldn't be what it is if I'd stayed in America. It's a combination of things. But in its sources, in its emotional springs, it comes from America."
25 poezii, 0 proze
AA.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
ABAnatol E. Baconski
Anatol E. Baconski (n. 16 iunie 1925, Cofa, județul Hotin — d. 4 martie 1977, cutremurul din București) a fost un poet, teoretician literar, eseist și traducător român. A fost fiul lui Eftimie Baconski, preot, și al Liubei, respectiv fratele criticului și istoricului literar Leon Baconski și tatăl publicistului și diplomatului Theodor Baconski. A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu-Vâlcea. Între 1946 și 1949 a frecventat cursurile Facultății de Drept a Universității din Cluj. A debutat cu versuri în revista pentru copii „Mugurel” din Drepcăuți (1943), cu eseu în „Tribuna nouă” din Cluj (1945), iar debutul editorial s-a produs în 1950 cu volumul Poezii. A fost redactor-șef al revistei „Almanah literar”, devenită ulterior „Steaua”, de la Cluj (1953-1959). Dacă în primii ani poezia sa este apropiată de poetica realismului socialist, la maturitate devine un poet neo-expresionist. La Congresul Scriitorilor din 1956 atacă principiile dogmatice ale proletcultismului. Traduce mult din...
23 poezii, 0 proze
S-a-ntors libertatea acasă
de Ovidiu Oana
În primăvara blândă ce-n pace se-așezase, Se întorceau cu păsări plecate la-ntomnări, Oștirile române și răscoleau orașe, Eroii de la Plevna sub flori și sub urări. De Dunăre trec iute și-n Giurgiu...
joc
de Valentin Boeru
Să ne jucăm de-a lupta cu bandiții Visând să lichidăm tot răul. Să ne jucăm! Noi vom fi azi baroul, Lipsit de obligații și condiții. Am înțeles c-am fost școliți așa, Pasivi, tăcuți, cu frunțile...
Herta Muller 2
de nicu brezoianu
9 octombrie Aseară postul național de televiziune s-a autodepășit: emisiune dedicată Holocaustului, reluarea unui interviu cu Herta Muller și apoi un concert simfonic. Unu: a fost inaugurat la...
Dilema
de George Topârceanu
Ați văzut prea bine că la consultații Doctorii te-ntreabă despre emanații. Vor sa știe totul: abundență, faze, Unii le zic \"vînturi\", alții le zic \"gaze\". Dar să nu vă mire dacă medicina Studiază...
Dilema
de George Topârceanu
Ați văzut prea bine că la consultații Doctorii te-ntreabă despre emanații. Vor sa știe totul: abundență, faze, Unii le zic \"vînturi\", alții le zic \"gaze\". Dar să nu vă mire dacă medicina Studiază...
Dilema
de George Topârceanu
Ați văzut prea bine, că la consultații Doctorii te-ntreabă despre emanații Vor să știe tonul, abundență, faze, Unii le zic vânturi, alții le zic gaze. Dar să nu vă mire dacă medicina Studiază astăzi...
Tunelul spre lună
de Adrian Suciu
Scena 1 Nu există scenă și decor. Actorii intră în sală odată cu spectatorii, fără să iasă cu nimic în evidență. Spațiul și personajele vor fi caracterizate scenografic în deplină libertate, în acord...
Zăganul
de Găureanu Marian
ÎNTOARCEREA ZĂGANULUI Se lasă iarăși vremea surpării de lumină, Mărețe idealuri, topite-s de amurg, Iar lumânări plângânde torc clipele din ceară, Crengi grele de tăcere dinspre înalturi curg. Când...
Ora poemului
de George Pașa
Privesc tristețea copacilor, și tristețea lor este în consonanță cu umbrele. Ce tristețe, mă? - zice-al lui Biliboc. Ce naiba, ai văzut tu umbră care să nu încerce să-și ascundă tristețea? Și-apoi...
Plapuma emigrantului
de Marcel Cuperman
Mi-e frig și tremur ca o vargă Ce vîntului zadar se-opune, Pustiu colind prin lumea largă Purtînd în suflet ars tăciune. Nu reușesc să-mi fac colibă Din plapuma ce-o am de-acasă. Arunc pe foc o ruptă...