"Sătucul uitat de lume" – 104 rezultate
0.04 secundeMeilisearchTatiana Prohnițchi
M-am născut în satul Sadaclia, sat ce m-a marcat prin frumusețea și liniștea din jur. Cred că mi-ar fi greu să mă despart de el totalmente. Aici, zace un Suflet ce nu il pot părăsi...E totul pentru mine, chiar dacă fizic nu imi mai aparține, îi simt pur și simplu aura, respirația, nu îmi dă pace...dar nu mă necăjește! Ba din contra, îmi dă speranțe aplicabile de supraviețuire! O neiertare și un păcat ar fi dacă aș uita de ființa trecută în neființă și de sătucul minunat!
4 poezii, 0 proze
Badea Catalin
1983 - 1990 -- copilaria superba alaturi de bunicu' si bunica(Jud. Prahova, Satucul micut Cornu de Jos) 1991 - 1994 -- clasele 1-3 la o scoala generala(nu-i mai stiu numarul) din Slobozia 1994 - 1998 -- clasele 4-8 la Scoala Generala nr.32 din Ploiesti 1998 - 2002 -- am urmat cu REGRET cursurile Liceului Militar C.B. din Ploiesti 2002 - prezent -- student la Academia Tehnica Militara Bucuresti, profilul inginer electronist
1 poezii, 0 proze
Max Jacob
Născut la 12 iulie 1876, la Quimper, Bretania, Franța, într-o familie de evrei. Se înscrie la Școala Colonială din Paris, pe care o abandonează pentru o carieră artistică. Pe bulevardul Voltaire, împarte o cameră cu Pablo Picasso, care i-l prezintă lui Guillaume Apollinaire, care, la rândul său, îi face cunoștință cu Georges Braque. Devine bun prieten cu Jean Cocteau, Cristopher Wood și Amedeo Modigliani. Jacob a trăit cea mai mare parte a vieții sale în sărăcie, prestând tot felul de slujbe umilitoare. S-a convertit la catolicism în 1915, la șase ani după ce a avut o viziune cu Cristos. În 1921 pleacă în sătucul Saint Bennoit-sur-Loire, unde se claustrează într-o mănăstire benedictină. Rămâne aici până la arestarea sa de către naziști, în februarie 1944. Moare din cauza unei bronhopneumonii, în următoarele luni (5 martie 1944), în lagărul de concentrare de la Drancy, aproape de Paris. A fost poet, prozator, critic și pictor.
5 poezii, 0 proze
Velimirovici Nicolae
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
73 poezii, 0 proze
Episcop Nicolae Velimirovici
Părintele nostru între sfinți, Episcopul Nicolae Velimirovici (Nikolaj Velimiroviæ, Николај Велимировић, 5 Ianuarie 1880 - 18 Martie 1956) a fost episcop al Jicei (Žièa) în Serbia și autorul a mai multe cărți ortodoxe. Cea mai cunoscută lucrare a sa este Proloagele de la Ohrida. Nicolae Velimirovici s-a născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană. A urmat cursurile Seminarului Sf. Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obținut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-și teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford și susținut la Geneva, în franceză, pe tema Filozofija Berklija (Filosofia lui Berkeley), în 1909. La sfârșitul anului 1909 a fost tuns în monahism. În 1919, Arhimandritul Nicolae a fost hirotonit episcop al Jicei, în cadrul Bisericii Sârbe. În Aprilie 1915, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a...
11 poezii, 0 proze
Sătucul uitat de lume
de Laurențiu Orășanu
Primarul nu m-a întâmpinat tradițional, cu pâine și sare, ci cu DEX-ul în mână. Firesc, e doctor. Doctor în niște științe care vor fi descoperite și ele, cândva. Cu un gest larg, generos de larg pe...
Ultimul crin regal
de Valeria Lioara Roman
În vara în care am împlinit 15 ani am petrecut o vacanță pe care nu am uitat-o niciodată. Și au trecut destui ani de atunci. Dimineață de august. Vă rog să opriți aici îi ceru o fetișcană șoferului...
Dunare in drumul tau
de Menagache Victoria
Dunare in drumul tau Treci si prin satucul meu , Pe care mi l-am lasat Si in lume am plecat . Dunare val inspumat Spune-i ca nu l-am uitat ! Nu-l bate cu valurile Ci trimite-i dorurile , Ca-i satucul...
Povești cu morală
de Irina Soneriu
La poalele unui munte își avea locul o stână cu multe, foarte multe oi frumoase și câini credincioși de care ciobanul era tare mândru. Într-o primăvară, după ce toate oile au adus pe lume mielușei...
Luminile satului...
de Miclăuș Silvestru
... satul de sub dealuri pare să fie foarte departe de lumea modernă, civilizată; abia în anii ’70 s-a început electrificarea. Și nici așa nu putem spune că suntem în rând cu lumea bună... ... cât de...
Furtuna
de enache ion
S-au reasezat tacuti, culcandu-se pe muschii verzi si moi, cu privirile atintite in azurul cerului inalt. Abia acum simteau oboseala si o moleseala placuta ii indemnau la contemplare. Nu ne vorbeam,...
Sătulul si flămândul
de Vasile Militaru
Nascut in zodie ferice, ca toti acei de-un neam cu sine, Un porc bogat, al carui pantec era de-a pururea satul Si care n\'avusese parte in viata lui, decat de bine, Avand mosii, din cari adesea...
Colindă de Moși
de Jianu Liviu-Florian
Încet, încet, ne trecem, Doamne, Cum arde ceara în cățuie, Veri, primăveri, și ierni, și toamne, Îți punem sufletele-n cuie – Ca o manta de vreme proastă, Vin moși cu-un dar – să nu mai doară Aceste...
Zăpada îngerilor (continuare)
de george ionita
A doua zi, la prima oră, sunt la ușa directorului Sofian Rădulescu, cu o cerere de angajare în mînă. Mă invită politicos să iau loc, în timp ce își punea rezoluția pe un colț al solicitării mele...
Fabule trimise la Festivalul Național, Chișinău
de Laurențiu Orășanu
Armată ca-n codru Jivinele și-au zis, odată, „Nu-i codrul apărat! Vom face, negreșit, armată, Așa, organizat.” Pentru prestanță și statură, Pe urs – de vrem, nu vrem, L-au pus așa, cu mura-n gură,...
gânduri scurte
de viorel gongu
Viața este drumul din lumină spre lut. Nu tot ce rostim dorim să se împlinească. Iertându-i pe alții ierți puțin și din tine. Ne naștem cu dreptul de a păcătui. Câte un adevăr pentru fiecare....
Amantul de vineri
de Chironeț Veaceslav Petru
Urcă în troleibus și se plasă undeva mai în spate mai departe de ochii taxatoarei. Peste două stații apăru și „sexatoarea” și „rugă” pe cerșetor să părăsească troleibusul. - Îți plătesc, fată...
râvnita pace
de Valeriu D.G. Barbu
întreg zbuciumul traiului zilnic ne mână pieziș, a fi înseamnă doar a avea, căutăm păci presupuse printre lucruri, dar toate lucrurile pot fi transformate în arme, simulăm credințe și religiozități...
Haina de dar (capitolul 14)
de magdalena chirilov
Încerc să fac o pauză, mă despart greu de jurnalul lui Andrei. Nici nu am simțit cum mi-au amorțit picioarele strînse sub mine, am fost atît de adîncită în descrierile lui încît am uitat de timp și...
Epigramă în capul satului
de Elena Aprozeanu
Unora le place luxul Filantropici peste poate Au cuvinte mari în flux, Conturi au, nu vor bucate, Cerșetorii sunt de lux. Poetul rupt în pene Ești poet și scri candid, Epitete ai sub gene, Dar în...
