"Să re-trăiești clipa..." – 23030 rezultate
0.03 secundeMeilisearchAntonio Porta
Antonio Porta (pseudonimul lui Leo Paolazzi) s-a născut la 9 noiembrie 1935 la Milano unde trăiește și în prezent. A făcut Facultatea de Litere susținând o lucrare despre D\'Annunzio și noile „poetici”. Face parte din grupul I Novissimi și din „gruppo \'63”. A fost redactor la revistele „il verri” și „Malebolge” și se numără printre fondatorii revistei „Quindici”. A fost redactor la unele edituri, iar în prezent este în comitetul de conducere al revistelor „alfabeta”, „Il cavallo di Troia”, „La gola” etc. Colaborează cu critică literară la cotidianul milanez „Corriere della sera”. A participat la manifestări de poezie vizuală în Italia și la Londra (1967) și a publicat două romane (Partita, 1967; Il re del magazzino, 1978) și o culegere de povestiri (Se fosse tutto un tradimento, Guanda, 1981). De asemeni, a scris teatru (La presa di potere di Ivan lo sciocco, Einaudi, 1974) și a scos antologia Poesia degli anni settanta (Feltrinelli, 1979), Foarte bogată este activitatea sa poetică:...
0 poezii, 0 proze
Colpoș Oana Ștefana
In mai putin de o luna am de sustinut examenul de licenta, mai mult decat atat realizez ca un alt capitol se termina la fel ca multe altele de pana acum. Si daca asupra unor lucruri e greu sau chiar imposibil sa revii, sa le retraiesti, sa te mai bucuri de ele - poate mai mult decat ai facut-o prima data - unele capitole pot fi redeschise si chiar continuate. Asa am hotarat ca odata cu terminarea anilor mei de studentie, sa revin la anii din copilarie si sa-mi reintalnesc bunul meu prieten...poezia.
6 poezii, 0 proze
Patrice de la Tour du Pin
Le comte Patrice de La Tour du Pin (1911-1975) est un poète du XXe siècle. Issu d\'une famille qui régna sur le Dauphiné du côté de son père et descendant direct de Condorcet par sa mère, il est né le 16 mars 1911 à Paris. Son père est tué à la bataille de la Marne dès le début de la Première Guerre mondiale. Il grandira élevé par sa mère et sa grand-mère, avec sa sœur et son frère aîné, entre Paris et Bignon-Mirabeau dans le Gâtinais. Il fait ses études à Sainte-Croix de Neuilly-sur-Seine, puis à Janson, et entre à l\'École libre des sciences politiques. Il s\'est fait particulièrement connaître à ce moment-là par la publication de Quête de joie à 19 ans. C\'est Jules Supervielle, à qui il avait apporté son manuscrit, qui fit publier ce poème dans La Nouvelle Revue française. La Quête de joie est publiée aux éditions de la Tortue en 1933. Puis paraissent aux...
1 poezii, 0 proze
Tristan Corbière
Édouard-Joachim Corbière (pseudonim: Tristan Corbière, n. 18 iulie 1845 - d. 1 martie 1875) a fost un poet francez. Prin căutările sale formale, (a folosit printre primii dicteul automat, sau mai bine spus o formă ce anticipează dicteul automat) este considerat precursor al liricii moderne. * Édouard-Joachim Corbière, dit Tristan Corbière, né le 18 juillet 1845 au manoir de Coat-Congar à Morlaix (Finistère) et mort le 1er mars 1875 à Morlaix, est un poète français. Il est né de l'union d'Édouard Corbière et d'Angélique Aspasie Puyo que 33 ans séparent : à sa naissance, son père est âgé de 52 ans, et sa mère de 19. Après une enfance passée sans histoire dans le manoir du Launay, Tristan est envoyé à l'âge de 14 ans en pension au lycée impérial de Saint-Brieuc. C'est à cette époque qu'il commence à souffrir du rhumatisme articulaire qui lui gâchera l'existence et qui aura raison de lui. Son état de santé...
9 poezii, 0 proze
Helena Schmetterling
Despre mine stiu sigur ca mi-ar fi placut sa fiu o printesa medievala. Sau sa ma plimb cu Stanescu mana in mana prin Union Square, sa-mi povesteasca despre cercuri si despre iertari. Despre ceilalti oameni stiu doar ca cel mai mult ma enerveaza momentele in care ma trateaza ca pe o femeie obisnuita. Sau acelea in care se pierd in jumatati de gesturi. In proiecte de vise netraite niciodata pana la capat. Cel mai des ma indragostesc iremediabil de aceia care valseaza in voie si dupa bunul plac pe portativ si-mi soptesc impletituri decente precum, iubito, while you’re traveling with me, desigur ca, you’ll never see the end of the road si baby, I think this is a song of hope. Mda. Si alte maruntisuri sentimentale de genul. Despre viata mea stiu doar ca imi scapa mereu printre degete momentul in care m-as putea aseza nestingherita pe un scaun, fie si numai pentru o clipa scurta de surpare in mine insami. Sau de adevar pe stomacul gol. Dar asta este alta poveste. Despre sufletul meu stiu...
17 poezii, 0 proze
george avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
Louise Labé
Fille et femme de riches cordiers, son surnom de «belle cordière» est fort explicable. Louise Labé, femme de lettres surtout poétesse, ravissante joueuse de luth qui s\'initia au latin, à l\'italien et à la musique, était aussi une amazone pour qui l\'escrime ou l\'équitation n\'avaient aucun secret. Par surcroit, l\'une des premières féministes de l\'histoire, Louise Labé ne laisse personne indifférent. La belle cordière tenait «bureau d\'esprit» dans sa maison à Lyon. Le domicile de Louise Labé était le rendez-vous de la société la plus distinguée et la plus lettrée. Les artistes, des avocats, des érudits, de riches Italiens figuraient aussi dans ce cénacle.
0 poezii, 0 proze
Jules Supervielle
Jules Supervielle (1884-1960) Poète, romancier et dramaturge français, auteur d\'une poésie très personnelle, hantée par l\'angoisse de l\'absence et le sens du mystère. Né à Montevideo, en Uruguay, issu d\'une famille de grande bourgeoisie, orphelin huit mois après sa naissance, il fut élevé par son oncle et sa tante, et partagea sa vie entre la France et l\'Amérique du Sud. Il se maria en 1904, et fut père de six enfants. Tandis que ses premiers poèmes sont d\'une facture assez traditionnelle (Brumes du passé, 1900 ; Comme des voiliers, 1910), la fréquentation de Jules Laforgue le poussa à cultiver l\'humour (Poèmes de l\'humour triste, 1919). Il se libéra de toute influence à partir de Débarcadères (1922), le premier de ses recueils en vers libres, où se retrouve toutefois le goût pour les voyages qu\'il partageait avec Valéry Larbaud. Après un roman fantastique (L\'Homme de la pampa,...
22 poezii, 0 proze
Jules Supervielle
Jules Supervielle (1884-1960) Poète, romancier et dramaturge français, auteur d\'une poésie très personnelle, hantée par l\'angoisse de l\'absence et le sens du mystère. Né à Montevideo, en Uruguay, issu d\'une famille de grande bourgeoisie, orphelin huit mois après sa naissance, il fut élevé par son oncle et sa tante, et partagea sa vie entre la France et l\'Amérique du Sud. Il se maria en 1904, et fut père de six enfants. Tandis que ses premiers poèmes sont d\'une facture assez traditionnelle (Brumes du passé, 1900 ; Comme des voiliers, 1910), la fréquentation de Jules Laforgue le poussa à cultiver l\'humour (Poèmes de l\'humour triste, 1919). Il se libéra de toute influence à partir de Débarcadères (1922), le premier de ses recueils en vers libres, où se retrouve toutefois le goût pour les voyages qu\'il partageait avec Valéry Larbaud. Après un roman fantastique (L\'Homme de la pampa,...
1 poezii, 0 proze
Alfred de Vigny
Alfred de Vigny (n. 27 martie 1797, Loches, Indre-et-Loire - d. 17 septembrie 1863, Paris) a fost poet și dramaturg francez unul dintre promotorii principali ai romantismului. Lirica sa este gravă, sobră, reflexivă, concentrată și abordează teme majore ca: destinul geniului, sensul existenței, viața, moartea. El este, așa cum remarca Ferdinand Brunetière, singurul romantic care a avut idei generale și mai ales o concepție de viață bine gândită, pesonală, filosofică. Poezia lui Vigny este impersonală; evocând încercările la care viața supune omul, aduce în versurile sale stoicismul și trăirea demnă a tuturor sentimentelor. Scrieri 1822: Poeme ("Poèmes"); 1824: Éloa ("Éloa"); 1826: Poeme antice și moderne ("Poèmes antiques et modernes"); 1826: 5 martie ("Cinq-Mars"); 1832: Stello ("Stello"); 1835: Chattertron ("Chattertron"); 1844: Muntele Măslinilor. Casa poporului ("Le Mont des Oliviers. La Maison du berger"); 1864: Mânia lui Samson ("La colère de Samson"); 1864:...
1 poezii, 0 proze
Să re-trăiești clipa...
de iscru adrian
Ai vrea să re-trăiești clipa întrupării ...ai vrea să pătrunzi cu gîndul acolo unde ți-a fost dată tot atîta viață cîtă moarte ...unde spasmul nunții te-a prefăcut în umbră grea de sine de acolo...
Adeverit nu vei fi...
de iscru adrian
Adeverit nu vei fi dacă în nimicnicia ta nu presimți ceea ce devii sau acea presimțire cuprinzînd inima nimic nu-ți va mai fi străin cît timp adevărul adeveririi tale va fi căutarea cît timp regnul...
Ca și cum ai re-trăi...
de iscru adrian
Trăind ca și cum ai re-trăi simți/presimți cum crește în tine înstrăinarea de viața asta care este: o clipă venind o clipă trecînd și-ntre ele absența ...însăși absența prezentă poate din cauza asta...
Lumea o să creadă că iar e text de zăpadă
de Alina Manole
crissty80 îmbracă-se în alb încă o noapte de decembrie, să se scuture stelele de fixativ din păr fiindcă mai sunt de spus mii de cuvinte surâsuri de aripi ce înmoaie ceata unor mâini înghețate...
Prin firea ta...
de iscru adrian
Prin firea ta de ființă obsedată de timp dar posedată de același gînd nu ai o viață precum o singură moarte ai o viață precum mai multe morți de aceea tot încerci să-ți porți sufletul (care te...
Lume, lume, ai aflat?
de Ioan-Mircea Popovici
În ultima zi de vară, ceaşca de cafea, întoarsă Să-i văd cărările pe serveţelul cu clipa arsă, Cu zaţul ei, mi-a lăsat desenat un ceas În mijlocul căruia apărea un ochi Ochi în care eu te văd pe tine...
Scop în viață
de Radu Stanciulescu
\"Propune-ți în viață un scop cât mai înalt. Să ajungi la cer. Chiar dacă nu vei reuși, măcar vei rămâne printre stele.\" E bine ca în viață să ai un scop cât mai înalt, cât mai greu de atins. Și nu...
Ne regăsim în Eminescu
de Camelia Tripon
Ne regăsim în Eminescu Eminescu este un imbold, o valoare perpetuă. De curând, am avut șansa să încurajez un grup de tineri entuziaști pe calea fizicii, să se aplece peste minunatele sale...
Vorba ta, Tympule, clipele zboară
de Ioan-Mircea Popovici
Câteodată mi se face de-o ieşire în peisaj Unde, fără nici o îndoială, mă întâlnesc cu Specialiştii în pierde vară, pierde seară Pierdere după pierdere, dar ei sunt fericiţi Marinarul Grădinarul îţi...
Și ieri va fi o zi... - II -
de Emil Iliescu
Rareș Duncan avea ochii injectați de o teamă imensă. Se uită împrejur pentru a se convinge că se află tot în acel restaurant. Că nu este victima unei alegorii filozofice stârnită de imaginația lui...
