"România a făcut egal cu Franța." – 20917 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
AGAlexandru Grigore
S-a nascut la 1 septembrie 1941, in comuna Filfani, Arges. A absolvit liceul in 1957, la Pitesti, iar Facultatea de filologie in 1965, la Universitatea din Bucuresti. Si-a facut debutul in presa la 14 septembrie 1968, in revista „Luceafarul”. A colaborat la mai toate publicatiile culturale ale vremii: „Viata romaneasca”, „Luceafarul”, „Romania literara” etc. A tradus din literatura rusa si sovietica poeme de Evtusenko, Majakovski, Block. Au scris despre el: Laurentiu Ulici, Dan Laurentiu, Horia Badescu, Al. Condeescu, Mircea Scarlat, Lucia Fenesan s.a. A murit la 30 iunie 1981, in Bucuresti. Volume publicate: „Tagade” (1970), „Ceremoniile” (1978) „La marginea imparatiei” (1984, postum). "Moartea unui poet Un rebel incorigibil. O minte ascutita si un simt poetic deosebit, dublate de o cultura de invidiat. Cand l-am cunoscut, in 1978, tocmai isi finisa volumul care avea sa apara in acelasi an. Era in clinciuri mari cu cenzura editurii Cartea Romaneasca.„Uite, batrane, chestia asta li se...
1 poezii, 0 proze
GFGeorge Filip
George Filip s-a născut la Tuzla, judetul Constanta, la 22 martie,1939. Este fiul lui Pandele si al Floarei, strănepoată a marelui poet Octavian Goga. Urmeaza scoala primara în comuna natală, iar liceul l-a continuat la Bucuresti. Datorita atitudinii sale neagreata de „democratia romaneasca” a acelor timpuri si a propagarii genului de poezie „incomoda” a fost judecat public la Turnu Severin si arestat. În 1977, după alti ani de privatiuni si suferinte, s-a înscris pe lista pentru drepturile omului si a cerut protectia Ambasadei americane. In urma aceste actiuni, i s-a intentat un nou proces public, care a avut loc la Tuzla. Si-a facut debutul în România cu 4 volume pe tematici diferite. A parasit tara la 7 ianuarie 1979. Dupa peregrinari in Austria, Germania si Franta se stabileste in Canada. Alegand Montrealul ca oras de resedinta, poetul s-a numărat printre fondatorii Centrului Cultural Român, a fost redactor la ora de radio în limba română, redactor la revista multiculturală...
20 poezii, 0 proze
PAPia Arapu-Pillat
Pia Arapu a fost pseudonimul Piei Pillat Edwards, fiica poetului Ion Pillat și a pictoriței Maria Pillat-Brateș. Născută 18 octombrie 1916, București. Pia a avut un destin presărat de iubiri tulburătoare, descrise în pagini memorabile. În 1934, ea s-a măritat cu aviatorul Ilie Arapu, dar curând, ea a făcut cunoștință cu prietenul acestuia, Mihai Fărcășanu, de care s-a îndrăgostit. În 1936, s-a despărțit de Ilie Arapu pentru a locui împreună cu Mihai, gest dezaprobat de familiile Brătianu și Pillat, care au renegat-o. În 1938, după ce legătura cu Mihai Fărcășanu s-a oficializat prin căsătorie, Pia a fost reprimită în familie. În 1955, i-a intentat divorț lui Mihai Fărcășanu, care o înșelase cu văduva ambasadorului SUA în România, Mott Gunther. Pia s-a recăsătorit ulterior cu medicul englez Antony Edwards, stabilindu-se în Anglia, mai întâi în orașul Birmingham, iar apoi în Wales. Din lungul ei exil în Occident, început în toamna anului 1946, Pia a păstrat o adâncă legătură prin scris...
1 poezii, 0 proze
DDDimitrie Danciu
Dimitrie Danciu 1912-1999 Dimitrie Danciu s-a născut în comuna Săcel, județul Maramureș la 6 octombrie 1912, într-o familie de țărani. Școala primară a făcut-o în Săcel, apoi cursurile inferioare la Vișeu de Sus. Studiile superioare la Iași și București, obținând diploma de inginer la Institutul de Căi Ferate în 1951. A fost inginer principal la C.F.R. Debutul în anul 1932, la Iași. Din 1937 a publicat versuri și însemnări literare în revistele: PLAIURI SÃCELENE, ȚARA BÂRSEI, PROMETEU, GÂND ROMÂNESC, SYMPOSION, CONVORBIRI LITERARE, LANURI, ÎNNOIREA, VASARNAP, CURENTUL LITERAR, FAMILIA, LUCEAFÃRUL, GÂNDIREA, PAGINI LITERARE, TRIBUNA, ORIZONT, STEAUA, UTUNK, IGAZ SZO. În 1939 i-a apărut volumul de poeme SOLITUDINI. Volumul LUMINI PENTRU VÃMI cuprinde poeme inspirate din viața transilvănenilor în urma dictatului de la Viena. POEZII- volum aparut in 1974 A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.
22 poezii, 0 proze
RRremus radu
"Om cu toate simturile treze. Jurnalist." A trait pentru 26 de ani la Bacau, a facut o escala de doi ani la Roma, iar din toamna lui 2001 locuieste in Bucuresti. Cistigator in 2003 al premiului pentru expresivitate jurnalistica la concursul national organizat de Clubul Roman de Presa, cu articolele "De la Barca la ridicol" si "Orasul cu doua taxiuri". Un an mai tirziu a obtinut Marele Premiu pentru reportaj oferit de Freedom-House, cu lucrarea "Ziua Europei la Ciorogarla". In 2006 a fost rasplatit cu "Premiul pentru promovarea inventivitatii romanesti" la gala "Invingatori pentru Romania", pentru reportajul "Bill Gates pariaza pe albina spion de la Iasi". Pasionat de gastronomie, de vin, de literatura si, mai ales, de calatorii. A lucrat pentru perioade semificative in redactiile "Monitorul de Bacau", "Evenimentul zilei", "Cotidianul".
70 poezii, 0 proze
Nicolae Novac
Scriitor, poet, gazetar. Debut la revista \"Generatia de Maine\" a liceului din Oravita, unde si-a facut o parte din studii. In tara a colaborat la revistele: \"Tineretea\", \"Universul literar\", \"Fruncea\", \"Romania literara\", etc. Refugiat in Exil, fondeaza revista de cultura \"VERS\" (aparuta sub egida asociatiei \"Nicolae Balcescu\"), la care isi aduc contributia multi intelectuali de seama: Vasile Posteuca, N. S. Govora, Faust Bradescu, I. G. Dimitriu, Aron Cotrus, Ion Tolescu, Claudiu Isopescu, Toader Ioras s. a. Colaborator constant la revistele si ziarele anticomuniste aparute de-a lungul timpului in Exil (\"Carpatii\", \"Caminul\", \"Drum\", \"Revista Scriitorilor Romani\", \"Cuvantul Romanesc\", \"Libertatea\" (N.Y.), \"America\", \"Solia\", \"Calendarul America\", \"Cetatea Luminii\" s.a.), Nicolae Novac si-a adus un aport deosebit in lupta de eliberare a Neamului din ghearele comuniste, demascand metodic opiniei publice faradelegile savarsite de guvernantii comunisti...
0 poezii, 0 proze
MMMiron Manega
Miron Manega (născut pe 27.06.1956, la Craiova) este scriitor și publicist, specializat în analiza pieței de artă din România. Face parte, în calitate de consultant, din AEEAR (Asociația Experților și Evaluatorilor de Artă din Romînia) și este președinte al departamentului Presa de artă al ACOAR (Asociația Comercianților de Opere de Artă din România). Numele real este Dumitru Manea. Pseudonimul cu care semnează a fost „oficializat” în 1985, la Cenaclul literar „Numele Poetului” (condus de Cezar Ivănescu), din care a făcut parte. În privința publicisticii, Miron Manega a scris și publicat peste 2.000 de articole, dintre care peste 1.000 în „Evenimentul Zilei” și „Național”, 130 în “Jurnalul Național”, 350 în “Săptămâna Financiară” și peste 200 în “Finanțiștii” și „Cuvântul Liber”. ACTIVITATE ÎN PRESÃ Între anii 1980-1990, Miron Manega a fost colaborator al mai multor reviste literare...
96 poezii, 0 proze
RBRolf Bossert
Rolf Bossert (n. 6 decembrie 1952, Reșița, România - d. 17 februarie 1986, Frankfurt am Main, Germania), poet de limba germană. A urmat filologia la Universitaea din București (germană și engleză). A fost profesor de limba germană în orașul Bușteni. Organizator de programe la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București, din 1981 lector la Editura Meridiane, iar din 1982 și la Editura Kriterion, București. În anul 1979 a primit Premiul pentru literatură al UTC, în 1980 premiul „Ileana Cosânzeana” pentru carte de copii, iar în 1982 premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor. Rolf Bossert a făcut parte din Grupul de acțiune Banat (Aktionsgruppe Banat), un cerc de prieteni și scriitori (între care Richard Wagner, William Totok, Johann Lippet, Gerhard Ortinau), la care au aderat mai târziu și Helmuth Frauendorfer și Roland Kirsch. Discutau probleme de literatură, își comentau reciproc lucrările, dar erau și activi din punct de vedere politic. Grupul de acțiune a intrat în...
1 poezii, 0 proze
DFDinu Flămând
Dinu Flamand (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud) este un poet, eseist și jurnalist francez, originar din România. Este de asemenea un traducător inspirat din literatura franceză, spaniolă, italiană și portugheză, precum și comentator politic al actualității în presa românească și în cea internațională. Este licențiat al Facultății de Filologie a Universiății „Babeș-Bolyai” din Cluj (1970). Membru întemeietor al cenaclului iar apoi al revistei Echinox. A lucrat in diverse redacții de ziare si reviste din București, între care Amfiteatru și Secolul 20. În anul 1971 a fost transferat disciplinar de la Centrala cartii pentru ca a refuzat sa participe la acțiunea de epurare ideologica a cărților (a făcut o prezentare favorabilă volumului de poezii Marea conjugare de Nina Cassian.[1] În anii 80 pleacă din țară și se refugiază în exil la Paris, de unde denunță, in presa scrisă și in emisiuni radiofonice, regimul de opresiune din România. Locuiește de atunci în...
18 poezii, 0 proze
DTDolfi Trost
Dolfi Trost (n. 1916, Brăila – d. 1966, Chicago) a fost un teoretician, grafician și poet suprarealist român, inițiator al grafomaniei entoptice și inventator al "stilamanciilor" (ce apar în Poem în leopardă și Un ocean de licheni urmat de Poemul regăsit de Virgil Teodorescu) și al "vaporizărilor" (ce apar în Un lup văzut printr-o lupă de Gherasim Luca). A făcut parte din grupul suprarealist român alături de Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Gherasim Luca și Paul Păun. După instaurarea comunismului în România, Dolfi Trost a fost arestat pe când încerca, împreună cu Gherasim Luca, să fugă în Occident. Cărți publicate * Vision dans le cristal. Oniromancie obsessionelle. Et neuf graphomanies entoptiques. (Viziune în cristal. Oniromancie obsesională și 9 grafomanii entoptice), Les Éditions de l’Oubli (Editura Uitării), București, 1945 (tiraj de 500 de exemplare numerotate, cu 9 ilustrații de autor) * Le profil navigable, négation concrète de la peinture (Profilul navigabil. Negare...
4 poezii, 0 proze
România a făcut egal cu Franța.
de Paul Constantin
Băieții s-au dăruit cu generozitate, Conduși în meci de marele Pițurcă, Și au făcut „cocoșul” Galic să arate, Ca cea mai amărâtă și plouată curcă.
Analiza meciului Turcia - România
de Cucu Constantin
Am avut bucuria să vizionez meciul aseară, fiind impresionat de echipa noastră până la nivelul la care m-am trezit vorbindu-le în gând, ușor onomatopeic, în noapte. Avizat de cogitorul Hagi de la...
Francofonia - traditie omagiata la Suceava
de angela furtuna
Francofonia - traditie omagiata la Suceava Expozitia \"Un Autre Nord\", conferinte si lecturi publice Devenită de multă vreme, și pentru bucovineni, o zi cu semnificații sentimentale și culturale...
Norman Manea
de angela furtuna
http://angela2008furtuna.wordpress.com/ Norman Manea a primit cel mai înalt titlu cultural francez: Commandeur de l\'Ordre des Arts et des Lettres, acordat de Ministerul Culturii francez. Vestea a...
Carol Iancu - «Bleichroeder și Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondență inedită (1878-1880)»
de Marina Nicolaev
«Bleichroeder și Crémieux. Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondență inedită (1878-1880)» Editura Hasefer, București, 2006 ISBN 973-630-08-3 384 pagini...
culture pub
de Adrian Firica
I-auzi una: Franta rateaza calificarea in partea superioara a finalelor Cupei mondiale la fotbal. I-auzi doua: Trei nemti, cu instinctul supravietuirii facut prastie, se adapostesc de inundatie in...
Declinul lui Napoleon
de cristina cornilă
Declinul lui Napoleon Ce roman a mai fost și viața lui! Dacă nu ar fi existat, istoria Franței ar fi pierdut mai mult de jumătate din capitolele de bază. Dincolo de aura Împăratului, despre...
Emulația lui Caraion față de Brâncuși și spațialismul poetic european
de Dragoș Vișan
S-au făcut atâtea speculații despre drumurile lui Ion Caraion încă de la sfârșitul deceniului al șaptelea în Polonia, Germania, Franța, Belgia, Luxemburg, Elveția. Aceste călătorii s-au soldat cu...
De la Caesar la Keiser comunist și “Insectelele tovarășului Hitler”
de Dragoș Vișan
De la Caesar la Keiser comunist și “Insectelele tovarășului Hitler” Canalul Dună-Rea nu s-a legat de viețile intelectualilor anticomuniști. Nu. Le-a dezlegat de toate păcatele. Lui Gheorghe...
Fiicele care rănesc
de Caragata Cristiana Oana
Mi-ai spus odată de fiicele care rănesc – citiseși tu o carte – eram la Piața Romană și ne dogorea asfaltul sub tălpi tu în dreapta mea, la cei 1,56 metri ai tăi, cu părul blond așa cum te știam de...