"Rani" – 14992 rezultate
0.01 secundeMeilisearchRaniosu Pompilia
7 poezii, 0 proze
MRMarcel Reich-Ranicki
1 poezii, 0 proze
Larisa Chitic
Si gindu-i ca o helgie ranita isi intrerupe fuga rusinoasa...
2 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
* * * Vreme de elegie,timp de luna neagra Vant cu stele batute,ranile mele la vant! Eu mi-am pierdut sufletul prin fantani Cautand chipul tau, Eu mi-am pierdut pasii prin pamant Mereu dupa tine, In goana, Cu gura in spume... Timp de cantec intr-o singura voce, Jale si tristete de balada, Luna peste morminte,luna neagra, Pasare rupta gata sa cada..... Vant alungat pe rauri in sus Om singur si pamant pana la capatul lumii!
0 poezii, 0 proze
TTTeodor Tudor Topan
Mi-era rau dor de tine, soare ranit de timp, Cand cu ochii plini de lacrimi Te visam si te-nviam. Viata ti-o impodobeai cu rogvaiv de duzi. Cu mana dezvaleai planetele ce-apun Si cu sufletul, prin infinituri, cautata-i a ta mama. Cu vocea-ti bantuiesti o clasa fara alb de sfant, Iar mersu-ti zgomoteste printr-o casa de sticla. Patru pereti, patru ceasuri iti erau, Numarandu-ti vesnicia clipei Care iti inchide sicriul cu un juramant: NU AI SA MORI UITAT!
15 poezii, 0 proze
OEOncioiu Emanuela
Nu fac nimic la intamplare, traiesc frumos, am sufletul plin de rani si cicatrice, care infloresc uneori, apoi se usuca, ard si ma trezesc iar cenusa fierbinte. email: la_mara_68@yahoo.com
6 poezii, 0 proze
Valentin Georgescu
Sunt un drum fara sens. Nu incerca sa ma urmezi, ai sa ma impacientezi si te voi rani. Nu incerca sa speculezi…ai sa ramai profund dezamagit de finalitatea mea circulara. Nu incerca sub nici o forma sa ma iubesti. Ar fi cea mai mare greseala a vietii tale! Nu incerca sa minti. Chiar daca vei reusi, te voi crede… Incearca sa accepti, sa critici, sa vezi, sa SIMTI! Atunci vei putea sa-mi spui ce vrei de la mine…
2 poezii, 0 proze
PRpop romeo
Sa te topesti de iubire in tot si sa devii izvor de iubire divina ce susurul in noapte-si canta; Sa cunosti adesea durerea prea marii duiosii; Sa fii ranit si imbatat de intelegerea iubirii; Sa sangerezi de bunavoie si bucurandu-te; Sa te trezesti in zori, cu inima mereu inaripata si sa inalti, plin de recunostinta, multumire pentru inca o zi de iubire; Sa te odihnesti, coplesit de beatituine, la ceasul amiezii si sa cugeti la extazul iubirii; Sa te intorci impacat si debordand de fericire acasa la ora amurgului, Si apoi, sa dormi inaltand in inima o ruga pentru fiinta iubita, iar pe buze sa ai un cantec de lauda. din Despre iubire - de Kahlil Gibran adiemusmagic@gmail.com
869 poezii, 0 proze
ACAlbert Camus
- se naste la 7 Noiembrie 1913, ca al doilea fiu al lui Lucien Camus si Catherine Camus - 1914 – izbucneste primul razboi mondial. Tatal lui, ranit pe front, moare intr-un spital din Saint Brieue. Catherine, impreuna cu cei doi copii se stabileste la Alger, castigandu-si existenta ca femeie de serviciu. Camus isi petrece copilaria intre mama sa, aproape surda si vorbind foarte putin, un unchi infirm si fratele sau, Lucien - 1918-1923 – urmeaza cursurile scolii comunale de pe strada Aumerat - 1923-1930 – urmeaza ca bursier, cursurile liceului din Alger - 1925 – apare romanul Falsificatorii de bani” - 1930 – primele semen ale tuberculozei - 1932 – isi continua studiile urmand cursul superior al liceului. Debuteaza in presa, publicand articole pentru revista Sud - 1933 – venirea lui Hitler la putere. Camus militeaza in Miscarea antifascista Amsterdam-Pleyel, infiintata de Henri Barbusse si Romain Rolland. Il citeste pe Proust, asupra caruia se va opri mai tarziu indelung, in eseul sau...
18 poezii, 0 proze
Miguel de Cervantes
- scriitor spaniol. - viata aventuroasa, in serviciul unui cardinal, in armata(ranit in batalia de la Lepanto, isi pierde un brat), in captivitate la pirati si in sclavie la Alger, in inchisoarea pentru datornici. - debut literar tarziu - ,,Galateea\" - roman pastoral - 1585 - ,,Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha\" - 1605 - ,,Nuvele exemplare\" - 1613 - piese de teatru ,,Opt Comedii\" - 1615 - ,,Muncile lui Persiles si ale Sigismundei\" - aparut postum - moare in 1916
6 poezii, 0 proze
Rani
de Stanica Ilie Viorel
azi drumurile curg se revarsa ca si cand ar indemna drumetul la odihna sa rataceasca doar un pic pe adiere de vant cazut pe campul verde si fara de-o vreo umbra cu mana intepand cerul sa ploaie sa...
Răni
de Dana Nicoleta Popescu
Moartea ca o narcisă galbenă daffodil cuvântul să tacă prea mult foc prea mult aer Via Appia pavată cu perechi de coarne de inorog înțeapă tălpile melci din răni și cercuri nisip oprit în pecete...
Răni
de Dragoș Andronache
Prin oglinzile din fier privesc Spre ceea ce se-ntâmplă-n urmă; Mă târăsc scârbit, cu silă strivesc Cenușa prea neagră din urnă. E doar un chip cu fețe de cristal Ce adună în el urme de sclipire,...
Răni
de veronica popa
Îmi dezlipesc secundele așa cum smulgeam cojile rănilor de pe genunchii copilăriei. Din carnea sângerie împung cu privirile îngeri muți. Oasele mele dezbrăcate de cămașa plictisită a timpului se...
Răni
de Mihai Robea
Răni Pe fața nevăzută a lumii, În umbra făpturii, Căi În marginea lacului, Sub cleștii din zodia racului, Cioturi În orbitele gerului, Pe buze rugină, Rugină sub tălpile cerului, Tropot De sânge,...
Rani
de V.B.M. Monteguer
Vezi, norii de toate culorile luptei cu sine Blând se distribuie-n razele mele Ca să ajungă la visul din tine Flori, nebunie și anatheme Gol de scenarii, irisul acesta de vară, tactil O să te...
Răni
de adrian rentea
Răni deschise sângerânde Dureri ingemănate intr-o colecție sordidă Vise ucise în a vieții coridă Speranțe sfârșite in zboruri frânte. Crâmpeie de fericiri efemere Ce răzbat din negura minții Palide...
Răni
de Nagy Florin
Ochii tăi s-au rătăcit de inima mea În timp eu te iubeam cu toată ființa mea Þi-am dăruit și sufletul din mine Dar tu ai plecat în lume fără mine. Am fost prea orb sau poate prea plin de iubire Și nu...
răni
de George Gîtlan
ce poți s-aduni în tălpi când calci prin cioburi de cuvinte sparte simți tăcerile ascuțite până la os cum îți străpung carnea iar și iar și niciun urlet n-o să te vindece vreodată așa e durerea doare...
Răni
de Alexandru Mărchidan
într-adevăr se schimbă pământul și-ncepe cu obiceiul oamenilor de-a se furișa-n lumina zilei cu cocoașe cât dealul începe cu fuga printre griji, cuvinte și vise și locul unde fără să deranjeze cumva...