"Rătăcirea LVI" – 6210 rezultate
0.01 secundeMeilisearchMagda Cote
1 poezii, 0 proze
Catalin
o minte ratacita cautand ceva ... sau mai bine zis altceva ...
4 poezii, 0 proze
cris
despre mine...sunt o indianca ratacita pe plaiurile mioritice, port in suflet un dor nedefinit...
5 poezii, 0 proze
OanaBrailoiu
-nascuta la Iasi 1975 -din 1990 in Germania -ratacita la drept in ultimii ani -cu speranta
5 poezii, 0 proze
Sergiu
sunt un om ca toti omii faculta de mate info Cluj cauta-ma pe google dupa nume sunt sergiu netotea nu ma uita rataciri prin lume viata rustica viata boema Otilia familia prietenii dusmanii( in ritm de manele infecte ) si in general cam fara destui bani doar cu speranta
6 poezii, 0 proze
Miu Sever
prozator si pictor carti publicate: "Arc European", editura Nestor 1996 Bucuresti "Si Dumnezeu a zambit Frantei" editura Viata medicala Romaneasca 2000 "Elada memoria lumii" editura Viata medicala Romaneasca 2000 "Pasi fara urme-o copilarie ratacita prin desertul rosu" editura Viata medicala Romaneasca 2003
1 poezii, 0 proze
george avram
probabil că biografia poate fi pusă sub semnul alterității, al limitelor inter-zise. dar ea se sustrage necontenit, trasând un spațiu deschis rătăcirii și răbdării. re-capitularea publicării și recunoașterilor nu ar face decât să disloce. prin urmare o las să se desfășoare nespus, să facă jocul în care respirația ritmează. e mai mult bio decât grafie: născut în sud, crescut la țară școala în Tg-Jiu, până în 1999 licență în Filosofie și master în Studii Europene 2003/2005 Cluj-Napoca debut publicistic în 1994 membru fondator al ONG-ului "Inițiativă și Acțiune", cu scop umanitar 2005 specializat în resurse umane. contact: jorj_pi@yahoo.com
127 poezii, 0 proze
Ilinca
Sa vorbesc despre mine. Sa stiu cine sunt. Sa ma scriu. M-am scris de atatea ori. Mereu cu alt chip. Am fost oricine, si am purtat chipul meu. Cu petalele ofilite legate in jurul gatului, si ochii deschisi. Sa vad. Sa stiu ca nu sunt oarba. Sa stiu ca n-am uitat.. Ratacita, ceilalti m-au vazut. M-au inchis intr-o lume, cu geamurile catre strada. Credeau ca prea multa miscare ma va ameti. Credeau ca o sa incep sa-i vad. Sa uit ca ei tin in mana oglinda. Sa uit ca ma vad. Sa uit ca vreau sa le scriu. Sa le spun ca inca ma vad. Sa le spun cat de tristi sunt. Morti. Ei nu-si vad chipul in oglinda lor. Acum sunt doar o ultima fraza, la capatul propriului meu nume. Aceasta este, atat de lung. Sa ma pot ascude toata dincolo de el.
24 poezii, 0 proze
Marschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
Alexandra Ivan
Așadar: să spunem doar că m-am născut acum 20 de ani la Oradea, pe la 12 am început să cânt și să compun, la 16 m-am mutat în București să urmez un vis desființat din cuvinte de toată lumea, iar la 18 m-am îndrăgostit pentru prima oară. Cronologie, right?! De scris, scriu de când mă știu, fără scuze/pretexte/pretenții, ci din pură plăcere. Muzica rămâne mereu pe primul-plan – și nu, nu e un vis imposibil de realizat, să îmi împart cântecele cu lumea întreagă! Vă mai spun așa: nu pot trăi fără muzică, dragoste și cafea. Acestea-mi sunt viciile și sunt mândră de ele. Ca daytime job, sunt redactor la o revistă de actualitate muzicală – și, printre picături, mă ocup de un blog, "Ganduri ratacite". ALEXANDRA IVAN http://fatacusoarele.wordpress.com www.alexandra-ivan.home.ro
21 poezii, 0 proze
Rătăcirea LVI
de Ion Scalen
Îmi va fi moartea numai o plecare Spre țărmuri noi, acum necunoscute, Când templierii ultimei redute Cad secerați sub zări amăgitoare, Iar tu, înlănțuit, sub altă zare Vei aștepta iertările pierdute,...
Rătăcirea LVII
de Ion Scalen
Pe pielea mea lumina-i ca o râie Crestată de frenetica secundă Că sunt în joc mortal, finala rundă Ahile cu o mie de călcâie. Și-n fumuri reci, înalte, de tămâie Se prăbușește lumea mea imundă:...
Himere și rătăciri
de Ion Scalen
Himera LXI De ești tu, doamnă stăpânind pe lacuri, Ca fina libelulă în volute, Eu am să-ngaim poeme revolute Tot simulând parade și atacuri Și-n plângerea iubirilor pierdute Voi invoca aceleași...
Rona de Sus - Maramures. Prezentare monografică
de mihai traista
Istoria comunei Rona de Sus, este neîndoielnic legată de însăși istoria Maramureșului (la fel cum acesta, la rândul lui, este legată de istoria Transilvaniei) și ne poartă în vremuri străvechi, când...
rătăcirea
de colar gabriela
Noaptea mă plimb , Transparentă . Pun un picior pe visul meu mov Și mă afund în el . Pluteeeeeeesc. Între ochiul meu drept Și gândul tău strâmb, Zace nebunia lumii Izbindu-se de-un trup În care bat...
Ratacirea
de apetrei adrian
Cand singur sunt in lume Si toti imi sunt potrivnici, Imi vini-un gand indata: De eu n-as exista? Eu stiu ca nu-i posibil Ast gand sa-l implinesc Far`ca pe Domnul, Sa nu il profanez. Dar gandul imi...
Rătăcirea LXXXII
de Ion Scalen
Prin limpezimi răsfrângă-se-n cristalul Cu planuri reci legate-n ascuțite Muchii și vîrfuri, arme reci călite Prin sângerânde răni, croind finalul, Ori stingă-se în chefuri sibarite, Trist cavaler...
Ratacirea primaverii
de Irina Psenicka
Ce primavara trista! Zilele intunecate de negura diminetilor ucise Cenusiul acoperand valul florilor Asfaltul pedepsit cu zapada timpului trecut Nelinistea copacilor Sunetul lor inghetat Lipsa de...
Rătăcirea primului gînd
de Marius Marian Șolea
Rătăcirea primului gînd Trăiesc mai mult decît îmi arată trupul și mai subtil decît îmi spune viața. ce mare pasăre a dezvelit soarele!
Rătăcirea eului
de Remus Cretan
De multe ori ne cheamă ceva ce nu ne aparține. Tot ce pare despărțit s-a despărțit deja. În acest statut de realitate, fructul clipei ne oferă rătăcirea eului, o pauză neforțată care ne decojește și...
