"Rămășițe de poem" – 11301 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
LDLiu Dabai
Liu Dabai(1880-1932) este originar din provincia Zhejiang. A participat de timpuriu la mișcarea pentru literatură nouă. A început să scrie poezie baihua în perioada Mișcării de la 4 Mai, fiind unul din promotorii versului nou. Lucrările sale mai importante sunt culegerile de poezie veche \"Rămășițe de poezie în odaia albă\" și nouă \"Visul vechi\" și \"Sărutul de pe plic\".
1 poezii, 0 proze
viorica iliescu
Nascuta in 1972, intr-o luna in care natura crea o explozie de verdeata...fiind, un copil iubit de parinti si cu o dorinta enorma de a intelege dintr-o data esnta vietii si si a universului... am terminat liceul si, iubind frumusetea , am incercat sa ma dedic ei.Desenam ,scriam raslet cate o poezie... il iubeam pe Tonita si pe Eminescu...as fi vrut sa pot face o parte infima ,din cat au facut ei...dar , nu am hranit aceasta sete de frumos expusa in nici una din cele doua variante.In timp, dragostea ,m-a facut sa scot la iveala ramasite de ganduri, si inspirata adusade etapa vietii in care ma aflam, uneori ma ajutau sa astern pe harie ...versuri.
3 poezii, 0 proze
OBOctavian Bilcescu
Octavian Bilcescu (n. 1924) este un inginer agronom și poet român ce a semnat și poeme în germană sub numele de Olaf Bilius. A debutat în revistă în anii '40. În 1978, 1979, 1980 a câștigat mențiuni la concursul de debut Albatros. Doar primele două dăți i s-a publicat ciclurile în cadrul Caietelor debutanților - în 1980 cenzura i-a scos unele dintre poezii și acesta a refuzat să publice poeziile rămase. A debutat, deci, în “Caietul debutanților” 1978, al Editurii “Albatros”, alături de diverse nume, afirmate sau pierdute, el situându-se, fără îndoială, în prima categorie: Mihai Banciu, Marcel Bărăganu, Eugen Chirovici, Șerban Codrin, Florin Iaru, Claudia Ilie, Al. Pintescu, Florina Jianu, Theodor Purice, George Stanca, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vădan, Nicolae Alexandru Vest. Octavian Bilcescu a reactualizat și reformulat Cărțile sale în limba germană sunt următoarele: “Live schnitte”, Amsterdam, prezentat la Symposion International Uitgevere, Jutte Graubner, 1995: “Gaudi, oder poetishe...
3 poezii, 0 proze
Radu Ulmeanu
Volume publicate: Patinoar, Editura Cartea Românească, București, 1979; Un domeniu al meu, Editura Cartea Românească, București, 1981, cu un portret (desen) de Nichita Stănescu; Astrele negre, Editura Albatros, București 1983, copertă de Florin Pucă; Sintagmele nopții, Editura Eminescu, București 1987; Sonete din Nord, Editura Eminescu, București 1990; Ce mai e nou cu Apocalipsa, Editura Helicon, Timișoara, 1997; Climatul fulgerului – Poeme regăsite, Editura Dacia, Cluj, 2001.
0 poezii, 0 proze
SSappho
Sappho (Σаπφω(lb.greaca), Safo sau Psappha), poetă din Lesbos, care a trăit la sfârșitul secolului al VII-lea Î.Hr. și în primul sfert al secolului al VI-lea Î.Hr. . Ea a fost cea mai de seamă poetă lirică a antichității grecești. Sappho (numele ei adevărat, în dialectul eolian, era Psappha) s-a născut în insula Lesbos, la Mytilene, dintr-o familie aristocrată. A fost măritată și a avut o fiică pe nume Cleis. L-a cunoscut pe Alceu. Sappho a fost alungată din patrie, unde luptele civile făceau ravagii, și s-a dus la Siracuza, în Sicilia, dar acest exil n-a durat mult și ea s-a întors pe insula Lesbos pe care a trăit până la bătrânețe. Dragostea ei pentru frumosul Phaon precum și sinuciderea în cascada de la Leucada sunt pure legende. Ea dedică unora dintre elevele sale versuri aprinse de pasiune. Cei vechi o numeau pe Sappho "a zecea muză" și-i așezau uneori opera alături de cea a lui Homer. Puținele versuri rămase de la ea sprijină această apreciere. Ea știa...
7 poezii, 0 proze
GPGheorghe Hagi Toma Peșacov
Gheorghe Hagi - Toma Peșacov-Pedestrășescu (Gheorghe [Gheorghian] Peșacov; 15 aprilie 1785, Vidin, Bulgaria - 1 noiembrie 1854, București) este un poet. Tatăl său se trăgea dintr-o familie (Peșica) de aromâni din Vlaho-Clisura, care se stabiliseră la sfârșitul secolului al XVI-lea în Craiova și se îndeletniceau cu comerțul. Peșacov a învățat la Brașov și Craiova. Răpit de cârjaliii lui Osman Pazvantoglu, tânărul este reținut la Vidin în cancelaria acestuia și obligat să traducă documente slavone luate de la boierii români. După 1818, la Vidin, controlează comerțul de tranzit și este secretarul lui Rusten Pașa. Se stabilește apoi la Craiova, unde se numără printre intelectualii orașului. La 1821 dădea lecții particulare și era profesor la Școala Normală din Târgu Jiu. E numit, din 1843, tălmaci în Comisia Documentală de pe lângă Arhivele Statului din București. Aici traduce, în 1849, documentele slavo-bulgare rămase de la Neagoe Basarab. Era prieten cu Văcăreștii, îi cunoștea pe Anton...
1 poezii, 0 proze
Anton Naum
Anton Naum (n. 17 ianuarie 1829, Iași – d. 28 august 1917, Mărășești) a fost un poet junimist, profesor universitar al universității ieșene, membru titular al Academiei Române. Era de origine macedoneană, mama și tatăl său se numeau Teodor și Zamfira Naum. Se pare că primele contacte cu învățătura se petrec în casa părintească. Este cunoscut faptul că se obișnuia încă, la începutul secolului al XIX-lea, ca familiile cu stare să aducă profesori particulari în casă pentru educarea fiilor. După aceea Anton Naum frecventează Academia Mihăileană din Iași. Deși îi dispar părinții din fragedă tinerețe, educația sa avea să continue la Paris, conform datelor rămase despre el. După ce s-a întors de la studii din Paris, a fost numit provizor al liceului din Iași, apoi profesor la Școala militară superioară și, în final, profesor în Școala normală superioară din Iași. A debutat la Junimea, în anul 1872, cu două traduceri din opera poetului A. Chénier. Își făcuse o bună faimă cu traducerile sale...
2 poezii, 0 proze
UFUgo Foscolo
Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...
2 poezii, 0 proze
anefi noris saihan
In a fi eu asa cum credeam ca sunt am gasit mai mult decat o simpla persoana , am inteles si am vazut prin mine mai mult decat ceea ce am crezut ca sunt, am vazut mai multi de eu fiecare mai diferit axat pe ceva mai special am inteles am aflat am studiat si am apreciat ca nu doar durerea razbate in inima mea distrusa de ganduri.Ravasit complet , insa , intr-o lume intunecata de nepasta poluorii si a distrugerii , prea oarba pentru a simtii si a intelege ca se mai poate daruii iubire m-am izolat intr-un colt umbrit ferit de lumina pentru ca oamenii sa nu il poata vedea.Cuvintele sunt multe dar prea putine insa pentru a povestii viata unui om cu toate ca sunt atat de putine un autor se straduieste .Un somn lung pare cam am trait intr-o lume necunoscuta parca candva din care acum in sfarsit trezit de sunetul disperarii si agoniei umane , in sfarsit trezit de tot ce era odata de tot ce visam intrepatruns printre randuri de pagini in care aratam totul , am ajuns sa inteleg ca a simtii...
3 poezii, 0 proze
AIAlexandra Ivan
Așadar: să spunem doar că m-am născut acum 20 de ani la Oradea, pe la 12 am început să cânt și să compun, la 16 m-am mutat în București să urmez un vis desființat din cuvinte de toată lumea, iar la 18 m-am îndrăgostit pentru prima oară. Cronologie, right?! De scris, scriu de când mă știu, fără scuze/pretexte/pretenții, ci din pură plăcere. Muzica rămâne mereu pe primul-plan – și nu, nu e un vis imposibil de realizat, să îmi împart cântecele cu lumea întreagă! Vă mai spun așa: nu pot trăi fără muzică, dragoste și cafea. Acestea-mi sunt viciile și sunt mândră de ele. Ca daytime job, sunt redactor la o revistă de actualitate muzicală – și, printre picături, mă ocup de un blog, "Ganduri ratacite". ALEXANDRA IVAN http://fatacusoarele.wordpress.com www.alexandra-ivan.home.ro
21 poezii, 0 proze
Rămășițe de poem
de Ela Victoria Luca
mă despart acum de îngeri păsări și ceasuri despre nopți anotimp și dragoste nu mai scriu dau liber ploilor nu mai caut vântul în silabe nici despre pământ și dumnezei nu mai am cuvinte uit muzica...
Pictorial steril
de Emil Tudorache
Depravare insesizabilă de exegeză în panerele sumbrului prezent, Conținut de poeme cu infecții vaginale… Malaxări succesive de note monotone, Rămășite de asfalt, tăbăcit cu oameni grăbiți spre...
Nu e o simplă erezie
de Carmen Sorescu
de când ți-am atins pielea buzele mi-au crăpat ca un pahar de șampanie moartea dă pe-afară și înțeleg în sfârșit ce-mi spui doamne mă uit la tine cum dormi și nu-mi vine să cred ce fortăreață ai...
Anca Anghel Novac printre crâmpeie de primăvară
de Maria Prochipiuc
Artistul e un om, un om mai puternic decât noi, cu preferințe și cu sentimente mai adânci decât noi, și - încă o dată! – nu numai că ne vom permite, dar vom socoti ca datorie a noastră să-l întrebăm...
Recurența vocalelor galbene
de Maria Elena Chindea
m-am închis în poem după ce mi-am băut câțiva ani (posibil și vieți) făcuți pe comandă într-o secundă binecuvântat/fatidică o ceartă cu mine însumi mi-a schimbat configurația electro-chimică...
Cercul vieții - Explicație
de eugen LOVIN
Aceasta este o interpretare și prezentare a filozofiei ascunse in poemul “Cercul Vieții”, interpretare care sunt sigur că va bulversa cititorul, dar rog a fi lecturata cu atentie pentru ca merită. La...
Costin Tanasescu, un faraon printre postmoderni
de Paul Gorban
Când pe șoselele orașului, la orele de vârf ale zilei, trec fumegând în coloană ca furnicile mașinile care scot un zgomot ce te face să urli la chipurile de nailon de pe blocurile înfășurate în...
Clișeu45: o călătorie poate genera disconfort
de Ottilia Ardeleanu
Niciodată nu s-a simțit mai umilită. Niciodată. Ar fi trebuit să se întoarcă veselă, relaxată, împăcată cu sine. Măcar acum, la o vârstă care nu-i mai permite să joace niciun rol, nici măcar acela de...
Abracadabra
de Carmen Sorescu
sunt un scriitor amator, la fel cum sunt un om amator, nu știu cum să trăiesc, sunt ceea ce se cheamă diletant prin naștere, fantezistă atât cât m-ai recunoaște pe stradă după mers, dar mai ales după...
Vezi tu
de Dănăila Andrada
Vreau ca moartea să-mi sufle în ceafă cu buzele-i roșii, eterice Să-mi cadă pe umeri mantou catapeteasma-existenței venerice Să-ngrop în ochiul tăcerii culcată regretul ce aspru mă mistuie Vezi tu,...