"Rădeanca" – 1162 rezultate
0.01 secundeMeilisearchCostea Diana-Luiza
Liceul Economic si de Drept Administrativ nr. 3-promotia 1992; Tehnica Radianta-gradul II-1996 Scoala Postliceala Sanitara Fundeni-Septembrie 2000 Facultatea de Psihologie si Stiinte Cognitive-promotia 2004 Programare Neuro Lingvistica-Professional Intensiv-2005 Specializare Manager Resurse Umane-2005.
19 poezii, 0 proze
Barbu Mihaela Andreea
Intr-o lume stapanita doar de egoism,de incertitudini de materialism si superficialitate s-a nascut un copil,un lastar care avea sa creasca frumos si puternic...care voia sa rodeasca fruct ales desi se nascuse din spini,avea speranta si determinare rabdare sa astepte primavara si vara existentei sale!Timpul a trecut greu,cu vant si ploi,umbrit din toate partile,ma zbat sa ajung la lumina,sa infloresc si sa demonstrez tuturor ca simtamintele pure din sufletul uman sunt nestemate nepretuite,asta-mi e averea!Desi deznadejdea,nesiguranta,eliberarea prin abandon ma apasa,de fiecare data o sa las in urma o samanta salvatoare si o sa renasc precum Phoenix din propria mea cenusa... Sunt poate,doar un copil maturizat inainte de vreme...
10 poezii, 0 proze
Otto Rene Castillo
In condițiile tragice ale anului 1954, un adolescent, încă elev de liceu, dar participant activ la luptele politice din țara sa, Guatemala, este nevoit să ia drumul exilului. Avea abia 18 ani și îl chema Otto Rene Castillo. L-a primit plină de dragoste și înțelegere, Republica Democrată Germană astfel numită până la căderea zidului, unde tânărul surghiunit a studiat literatura și cinematografia. Reântors în Guatemala, țara lui de baștină, se reâncadrează în rândul acelor Fuerzas Armadas Rebeldes implicându-se la instaurarea unui regim al moralei și echității sociale. Rănit în luptele de guerillă, este torturat în chip sălbatic și asasinat mișelește în luna martie a anului 1967. In rest, biografia lui se descifrează cu intensitate din versurile în care și-a nemurit sufletul, fiind cum însuși zice “văduv de lume” la o vârstă când alții își fac încă mari planuri de viitor, prea devreme smuls dintre cei vii. Ne rămân de la el poemele din volumul “Jertfa sărutului”, versuri de o gingășie...
3 poezii, 0 proze
Elisabeta Gîlcescu
Originie sănătoasă : tata prin mină, mama pe-acasă, cu frați mulți, unii chiar desculți, cu înalte frunți, cu multe punți, copii deștepți, descurcăreți, petrecăreți și iubăreți… Eram cea mai mică, din ultima sămânță, rămasă uitată, necenzurată, nechiuretată, nealterată, transformată în fată. Și fiecare cuvânt al meu să fie asemeni gingașului puf al păpădiei, purtat pe aripi de vânt spre inimi sincere și deschise, ușor și dulce, să nu rănească pe nimeni. În colecția Elisabeta Gîlcescu: IERI ȘI AZI - Editura Măiastra, 2009 LA CUMPÃNA DINTRE ANI - Editura Măiastra, 2010 FLORI DE CÂMP - Editura Măiastra, 2010 În curând Cărările vieții
94 poezii, 0 proze
Rădeanca
de bordeanu dragos
Rădeanca, Lacrimile mamei mele, Cu pașii goi, dorit de soare Prin ploi flămânde primăvara Mi-e rău Să nu-mi mai fie dor De stele... O, dulce, Tu Hristoase Alină-mi Stropii mântuirii mele Tu, Maică...
Reâncarnare
de Mihai Miro
Iliescu e șocat Și-i cuprins de groază, Că Ceaușescu (împușcat), Se reâncarnează.
reancarnare
de iosif petre
REÂNCARNARE De când ai plecat Cred in reâncarnare. Toate simțurile mele Sunt in alerta... Sufletul tau Nu se poate reâncarna Decât in ceva frumos… O floare, Un cântec, O poezie… Toate simțurile mele...
reancarnari albe
de dinu decuble
mă plimb cu tine de mînă în parc și aici e așa cald la amiază aș vrea să-ți spun ceva să scuip pămîntul din gură dar soarele țintește aleile cu reîncarnări albe nu pot să fac nimic îmi ard buzele...
Rădașcă efemeră, noaptea
de Gabriel-Vincențiu Mălăescu
Noaptea, ținând în clește suflete de copii chinuiți de nesomn, a invadat izvoarele ce stau treze, îngrozite că ar putea sucomba. Zorii de zi au strivit-o, precum bocancul cu ținte, neglijent și obtuz.
Radianta rouă
de Giuseppe Ungaretti
Pământul tremură de plăcere sub un soare cu violențe delicate Traducere Nicoleta Dabija
rădaşca
de Ioan Postolache-Doljești
ochiul meu a fost mereu un aparat fotografic, primitiv faţă de cele de acum. ce-a prins în obiectiv, alb negru ori sepia, a făcut clanţ... la minut. mintea mi-a ajuns un album... azi, sub castanii...
vin sa ne rapeasca minunile-argintii
de x
Se-aude vantul suierand pe-afara, Se-aud cateva ramuri cum lovesc in geam Si-i drumul lung iubito pana-n primavara, Si nu mai sunt la fel de optimist precum eram. Eu stiu cat ti-ai dorit sa ninga, Sa...
Nimic care să mă mai rănească
de Daria Darid
eu simt altfel gresia umedă din talpă obrazul meu pe un piept străin rece diform / ca o carapace de broască țestoasă poate fi la fel de bine un perete pe care mă las cu toată singurătatea F. mă...
Întemeierea frigului
de Nichita Stănescu
Las` să se răcească ouăle păsărilor Las` să se albească frunzele. Există un schelet al frigului în fiecare clipă care curge. Aș vrea să înmoi piatra s-o las să-mi curgă în vine. Există o durere de a...
Nici măcar lumea noastră
de Silviu Somesanu
Până conștiința începe să rodească semințele luminii se înconjoară de raze în timp ce universul mereu în evoluție se pornește să schimbe datele problemei în care ne-am osificat memoria luată peste...
Ultima loterie
de Alex Krycek
Pamintul nu-i facut sa ne raneasca, Cu nemiscari de lut clocotitor Iar aripile frinte sa nu creasca Tinjind dupa himera unui ultim zbor. Si cerul nu-i facut sa amorteasca, Durerea ranilor din zori,...
deschidere
de Anisoara Iordache
un loki infășoară pe deget umbra radiantă a unui amurg. pene, pene albe din pernele moștenitoarelor-flori, imbrăcate in pijamale, amestecă cântand culori prelinse parcă din geneză:...
despre cuvintele rele
de ioana matei
de nu le lași să te rănească ele, cuvintele, mor ca și când n-ar fi existat niciodată!
1 martie
de Constantin Drugas
fructul sterp al iubirii noastre precare a început să rodească amarnic în depărtare, la granița nevăzută dintre sublim și disperare – iar noi ne rugăm în gând, cu răbdare: “dă-ne, Doamne, ispita,...
Despartire...
de davidoiu iulia
Incet si dureros mai bate ceasul Despartirii grele menita sa-mi raneasca Pe veci sufletul meu trist cu singurul Prieten ce era mereu acolo sa ma-nveseleasca Si-mi plang si mainile a-mbratisare Ma dor...
