reancarnari albe

mă plimb cu tine de mînă în parc și aici e așa cald la amiază aș vrea să-ți spun ceva să scuip pămîntul din gură dar soarele țintește aleile cu reîncarnări albe nu pot să fac nimic îmi ard buzele cuvintele se usucă din ele ies licheni deja gălbui degetele mele se descompun lichid. uită-te cum se sting umbrele lor cadavre de o clipă pe asfaltul umflat ca o gravidă incertă