"Privighetoarea mea" – 685 rezultate
0.01 secundeMeilisearchIoan Al. Brătescu -Voinești
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești (n. 1 ianuarie 1868, Târgoviște - d. 14 decembrie 1946, București) a fost un prozator român, faimos pentru povestirile sale, scrise pentru copiii săi. Ioan Alexandru Brătescu-Voinești vede lumina zilei la Târgoviște, în anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Eroul din nuvela „Neamul Udreștilor” e un strămoș al scriitorului. A făcut Liceul și Universitatea la București. A fost judecător în București, Ploiești, Pitești, Craiova și Târgoviște, unde în anul 1896 s-a stabilit definitiv. A fost membru al Academiei Române. În anul 1945 a câștigat Premiul Național Pentru Proză. Nuvelele și schițele sunt partea teoretică a operei sale. Este cunoscut și pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni), ș.a. S-a stins din viață în anul 1946.
0 poezii, 0 proze
Afrodita Popescu
„Esența și viata nu pot fi văzute. Ele sunt cuprinse în lumina cerului. Lumina cerului nu poate fi văzută. Este cuprinsa în cei doi ochi” - Secretul florii de aur Amintiri, vise, reflecții - Carl Gustav Jung “Pe o stradă îngustă roțile căruțelor a doi țărani se încurcară între ele. În loc să urmeze cearta la care te-ai fi putut aștepta, fiecare murmură cu politețe reținută niște cuvinte care sunară în genul adukan atman și însemnau: “’deranj trecător, nici un suflet (individual)”. „Căci misiunea omului ar fi, din contră, să conștientizeze ceea ce provine și i se impune din inconștient, în loc să rămână neconștient de acest conținut sau identic cu el. În ambele cazuri, ar deveni infidel menirii sale de a crea conștiință. Pe cât putem discerne, unicul sens al existenței umane este să aprindă o lumină în tenebrele ființei ca atare. Este chiar de presupus că, după cum inconștientul acționează asupra noastră tot așa e și el influențat, la rândul lui de sporirea conștiinței noastre” Petre...
58 poezii, 0 proze
Gherghinescu Vania
Gherghinescu Vania (grafiat uneori Gherghinescu-Vania), pe numele complet Dumitru Gherghinescu-Vania (n. 11 decembrie 1900, Grozești, jud. Mehedinți - d. 5 octombrie 1971), a fost un poet, publicist și traducător român asociat cu tradiționalismul, mai precis cu mișcarea gândiristă. A locuit la Brașov, unde primea în locuința sa și a soției Domnița Gherghinescu-Vania (și ea scriitoare și traducătoare de prestigiu, a lăsat în urmă un jurnal numit "Cartea pierdută") multă lume literară a vremii. A înființat la Brașov o revistă numită "Claviaturi" împreună cu Lucian Valea, unde au semnat texte, printre alții, Lucian Blaga și Tudor Arghezi. Opere * Drum lung, Craiova, 1928 * Amvonul de azur, Cartea Românească, București, 1936 * Privighetoare oarbă, Colecția Universul literar, Tipografia și editura ziarului "Universul", București, 1940 * Timp sonor, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Privighetoare oarbă: versuri (1928-1969), Editura Eminescu, București, 1971 * Acolo sus, steaua:...
1 poezii, 0 proze
Privighetoarea mea
de qasman
Privighetoarea mea Au aparut miscari de strada, azi omul e mult mai concret Din calendare au disparut afacerile murdare. E toamna si privighetorile au plecat in afara. Zboara peste carpati o fantoma,...
Privighetoarea mea
de qasman
Au aparut miscari de strada, azi omul e mult mai concret Din calendare au disparut afacerile murdare. E toamna si privighetorile au plecat in afara. Zboara peste carpati o fantoma, din urma o soarbe...
Vedeta (de la MAMAIA)
de Viorel Vrânceanu
Privighetoarea mea, solistă Cam fără voce, cam bățoasă, În modă e non-conformistă Iar în cultură-i valoroasă. (Sperietoarea de ciori) Dezlegată de Lucia Firefly Popescu
dezbrăcată de cântec...
de ana sofian
privighetoarea mea își lăsase pieptul pe mal suflau peste nisipuri toate sunetele - aur mărunt ascuns în inel să se lege prin cununie tăcerile noastre abrupte unde albastrul nu mai e albastru și...
Strașnic lucru-n colivie ca să ții privighetoarea
de Afanasi Afanasievici Fet
Strașnic lucru-n colivie ca să ții privighetoarea: Pentru inima mea plină mult dator sunt la vecin. Greu de bard pus după ivăr, dară firea ne-nfrântă-i: Ziua cum și-aruncă-n turle ultimele pâlpâiri,...
Iubirea mea fără nume
de Mariana Pancu
Numai când ți-am auzit glasul ce-și cânta ardoarea în urechea și în inima mea, am uitat cine sunt și m-am trădat pentru o altă lumină. M-am pierdut în tine atât de mult, încât am rămas, ai rămas...
glasul tău luminează grădina
de Ioan Barb
trec prin viața mea o cărare ocolind prin grădină frunzele de mătase freamătă îmi cântă privighetoarea glasul duios desprinde frumusețea Ta din rugină noaptea se retrage în mine își face cuibar...
1907 mai ceva ca-n texas
de Cătălin Al DOAMNEI
despre viața mea adevărată nu vei putea scrie decât o poveste adevărată ca un soare ascuns în merii din fața casei unde privighetoarea revine-n același cuib și-mi cântă de mai bine de nouăzeci de ani...
Iceberg
de Mihai Ana Liliana
Îmi cântă la geam privighetoarea, Însă urechea mea nu simte nimic, Îmi vine să urlu, să țip, Poate așa îmi voi auzi chemarea. Dar în zadar, Sunt imună la propria-mi durere Și oricât aș încerca nu am...
Atingeri
de Aurel Contu
în casa mea s-a mutat liniștea nu știu cum mi-a furat cheia sufletului cu amprentă digitală cum s-a insinuat printre atâția tranzistori și circuite integrate printre atâția senzori cert e că am...
scrisoare
de mircea lacatus
pe strada mea cu case vechi bătrânii își plimbă câinii bătrâni la ferestre doamne bătrâne țin în brațe pisici bătrâne noi stăm cu chirie într-o casă veche casa are la stradă un copac bătrân cel mai...
Panoramic din Galerie
de Ioan-Mircea Popovici
Unde se vede marea cu inima Acolo cântă privighetoarea Zboară și râde pescăruşul Motoarele memoriei pornesc singure Apoi, tot singure, se opresc. La manivela cu velă învârte Îngerul. Nostalgia...
Secvențe
de Victor Titiu
...o furnică ducându-și viața cu gura, privighetoarea mulțumindu-se numai în schimbul trei, o vulpe proastă vânându-și zilele, un coleg încercându-și norocul la examene în adidași, la un colț de...
Durere..
de Florea Maria Mirabela
Sursur de apa se aude_n surdina, Privighetoarea canta,cu ea intreaga gradina. E cald,e frumos si e bine, Dar doare ca tu nu esti cu mine... Soarele ma sfideaza cu razele_i fierbinti, Eu doar suspin...
haiku
de valeria tamas
1 noroc cu carul- în ușa vecinului, mi-apare nevasta 2 nu m-a părăsit - în vechea mea cămară bătrânul șoarece 3 păpușa cheală- fetița-i împletește codițe de paie 4 sania nouă- câte căzături atâtea...
Câine-Turbat, noul arendaș al Versului Sălbatic interpretând dansul ploii
de Bogdan Geana
aici în Versul meu Sălbatic eu fac legea, ostentativ, cu arsenic în apa rară și cu țeavă de metal trecută prin fălcile leneșe ale neaveniților. aici, cântă privighetoarea repetitiv, ca un vinil...
Singur printre naluci
de ROBERT TRIF
SINGUR PRINTRE NÃLUCI Sunt călător dintr-alte lumi, un exilat pe-acest Pământ. Pe umeri port povară grea, singurătatea-i crucea mea, Prea mult pe oameni i-am iubit cândva Acum nici dac-as vrea n-as...
