"Prima scrisoare" – 20340 rezultate
0.01 secundeMeilisearchEvie Lowe Stella
Dragă tată, Din nefericire aseară am ajuns acasă la D. abia pe la opt, când ușa de la intrare scârțâie dacă încerci să o sugrumi. Am lăsat-o baltă și Mai bine îl omor pe D., ceea ce am și făcut. Mai departe nu m-am mai deplasat prin apartament decât în genunchi. Sub patul lui am găsit o cutie de confetti resigilată artizanal, cu scotch. Apucând-o cu mâna stângă, am încercat pentru prima oară în viața mea să eructez zgomotos (in memoriam, probabil). N-am reușit. Am căscat. Fără poftă. Benzile adezive s-au rupt, capacul s-a ridicat. Sinceră să fiu, în momentul ăla mi se părea că adevărata succesiune e cu totul alta. Mâinile Mele au plonjat înăuntru și-am văzut că pe Degetele Lor Lipicioase se înghesuiau aceleași confetti roșii care burdușeau și Sângele Sărmanului D. Am scormonit mai departe și aha: pe fundul cutiei era o scrisoare, adresată mie (de aici încolo, apa din cadă s-a tot revărsat peste buza de fontă, Gâlgâind În Surdină). Am citit repede: era vorba despre același lucru, sunt...
3 poezii, 0 proze
Anais Nin
Scriitoare americană, de origine spaniola, și-a petrecut copilăria în diferite părți ale Europei, până să plece cu mama ei, la 11 ani, în Statele Unite. S-a mutat apoi la Paris, cu soțul ei, trăind în Franța între 1924 și 1939, unde a cunoscut scriitori și artiști de renume. Prima carte i-a apărut în anii \'30, calitatea și originalitatea ei fiind de necontestat, însă a durat ceva până a dobândit o recunoaștere largă. Este și autoarea câtorva romane, povestiri scurte, cărți erotice,prelegeri, dar editarea \"Jurnalelor dragostei\"- Henry și June, Incest, i-a câștigat cei mai mulți admiratori. Cărțile ei au fost publicate în Olanda, Spania, Japonia, SUA, Germania, Italia. Anais Nin s-a stins din viață la Los Angeles, în 1977.
0 poezii, 0 proze
Ioana Dumitrachescu
M-am nascut intr-o zi calduroasa de 25 iulie in Oradea.De mica mi-au placut cartile si de mica am inceput sa scriu.Prima mea carte,Rex cainele erou.Din pacate aceea carte nu a fost scoasa niciodata dar atunci mi-am dat seama cat de mult imi place sa scriu.A urmat apoi,Dincolo de Viata,o carte in memoria unui prieten,care tot nu a fost scoasa dar e terminata si astept sa o lansez.Acum lucrez la un roman numit Si frumoasele plang, un roman de dragoste,ura si razbunare.Mai scriu pe blogul \"Blogul dragostei si sperantei\" si \"Monden West\" sub numele de jurnalista mondena.Imi doresc sa ajung o scriitoare celebra,scenarista si actrita, actoria fiind o alta pasiune mare a mea. ioanadumitrachescu@yahoo.com
1 poezii, 0 proze
Nadine Gordimer
Premiul Nobel pentru Literatură. Nadine Gordimer (n 20 noiembrie 1923 în Springs, provincia Gauteng, Transvaal) este cea mai cunoscută scriitoare sud-africană. Nadine Gordimer s-a născut într-o familie de emigranți evrei săraci. Ea a început să scrie foarte devreme și prima ei carte s-a publicat când avea 14 ani. În 1974 primește premiul Booker Prize, iar în 1991 va fi desemnată cu Premiul Nobel pentru Literatură. Romane Zile mincinoase (romanul ei de debut) (The Lying Days, 1953) O lume de străini (A World of Strangers, 1958) (Occasion for Loving, 1963) (The Late Bourgeois World, 1966) Un oaspete de onoare (A Guest of Honour, 1970) Ecologistul, distins cu Premiul Booker (The Conservationist, 1974) Fiica lui Burger (Burger's Daughter, 1979) Oamenii lui Julie (July's People, 1981) (Sport of Nature, 1987) Povestea fiului meu (My Son's Story, 1990) Nimeni care să mă însoțeasca (None to Accompany Me, 1994) Arma din casa (The House Gun, 1998) (The Pickup, 2001)
0 poezii, 0 proze
Florin Mugur
Florin Mugur (n. 7 februarie, 1934, București; d. 9 februarie, 1991) a fost un poet, eseist și prozator român de etnie evreiască. A debutat literar la vârsta de 13 ani, iar la vârsta de 19 ani a publicat prima carte a sa.[1] A fost redactor la editura Cartea Românească, and redactor-șef adjunct al revistei Argeș. Prieten apropiat al lui Norman Manea. Când soția, Iulia, a decedat, și fiind și el însuși bolnav, s-a sinucis. Scrieri "Visele de dimineață" "Mituri" "Piatra palidă"- pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor "Aproape noiembrie" "Convorbiri cu Marin Preda" "Profesiunea de scriitor" "Ultima vară a lui Antim" "Scrisori la capătul zilelor" "Vârstele rațiunii" "Dansul cu cartea" "Viața obligatorie" "Portretul unui necunoscut" "Firea lucrurilor" "Schițe despre fericire"
10 poezii, 0 proze
Sigrid Undset
A primit Premiul Nobel pentru Literatură în 1928. Sigrid Undset (n. 20 mai 1882, Kalundborg, Danemarca - d. 10 iunie 1949, Lillehammer, Norvegia) este o scriitoare norvegiană. Capodopera ei este trilogia Kristin Lavronsdatter (Kristin, fiica lui Lavrans), 1920-1922. Sigrid Undset s-a născut în Kalundborg, Danemarca, dar familia sa s-a mutat în Norvegia când avea doi ani. Și-a petrecut copilăria la Kristiania (Oslo). Mama, o daneză luminată și echilibrată, a crescut-o în prima copilărie în atmosfera de saga și de folclor scandinav iar tatăl, in distins arheolog, a educat-o în spiritul respectului față de valorile culturale ale antichității și ale dragostei față de vremurile trecute. La vârsta de 11 ani este zguduită profund de moartea tatălui său, pe care îl adora. Greutățiile familiale o obligă pe Sigrid să-și întrerupă studiile - inclusiv pe cele de pictură - iar la 16 ani devine funcționară. Drama copilăriei sale este povestită în romanul "Unsprezece ani", care apare abia în anul...
0 poezii, 0 proze
Jacinto Benavente
Motivația Juriului Nobel "pentru felul fericit în care a continuat ilustrele tradiții ale dramei spaniole". Jacinto Benavente (n. 12 august 1866, Madrid - d. 14 iulie 1954), dramaturg spaniol, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1922. Jacinto Benavente s-a născut la Madrid în 12 august 1866. A urmat Dreptul, dar la moartea tatălui său și-a întrerupt studiile, plecând într-o lungă călătorie prin Anglia, Franța și Rusia (unde se spune că ar fi lucrat, între altele, ca director de circ), pentru a se consacra, la întoarcere, pe de-a-ntregul creației literare. A debutat în 1893 cu un volum de versuri și cu o culegere de nuvele, urmate de celebrele Cartas de mujers (Scrisori de femei), în maniera lui Marcel Prévost. Prima sa lucrare dramatică este El nido ajeno (Cuibul străin), a cărei premieră a avut loc la Madrid în 1894. În continuare, an de an, a oferit scenei spaniole câte două sau trei piese, multe dintre ele scrise la cererea expresă - și în conformitate cu necesitățile -...
0 poezii, 0 proze
Cuviosul Ioan de la Valaam
Staretul Ioan de la Valaam a fost unul dintre marii duhovnici ai secolului XX, desi ramas necunoscut de multi . In scrisorile sale se regasesc asemanari cu arhimandrit ul Sofronie Saharov, ucenicul Sfantului Siluan. Asemenea acestuia din urma , care avea doua ierni de scoala, parintele Ioan provine dintr-o familie de tarani din Rusia. Adevarata sa scoala a fost rugaciunea si smerenia , caci "teolog este cel ce se roaga si cel ce se roaga este teolog". In viziunea Cuviosului Ioan, noi nu vom fi judecati dupa numarul închinaciunilor ori al metaniilor, nici dupa respectarea formala a multora din regulile exterioare ale credintei, ci dupa dragostea de Dumnezeu și de aproapele, de care depind duhovniceste viata și moartea noastra. Calea Dragostei, esentiala pentru a primi harul, implica însa virtutea smereniei în nenumaratele sale aspecte, asupra carora parintele nu contenește sa revina: cunoașterea propriei pacatoșenii, pocainta, necontenita învinovatire de sine, iertarea, dragostea de...
37 poezii, 0 proze
Barbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
Gherghinescu Vania
Gherghinescu Vania (grafiat uneori Gherghinescu-Vania), pe numele complet Dumitru Gherghinescu-Vania (n. 11 decembrie 1900, Grozești, jud. Mehedinți - d. 5 octombrie 1971), a fost un poet, publicist și traducător român asociat cu tradiționalismul, mai precis cu mișcarea gândiristă. A locuit la Brașov, unde primea în locuința sa și a soției Domnița Gherghinescu-Vania (și ea scriitoare și traducătoare de prestigiu, a lăsat în urmă un jurnal numit "Cartea pierdută") multă lume literară a vremii. A înființat la Brașov o revistă numită "Claviaturi" împreună cu Lucian Valea, unde au semnat texte, printre alții, Lucian Blaga și Tudor Arghezi. Opere * Drum lung, Craiova, 1928 * Amvonul de azur, Cartea Românească, București, 1936 * Privighetoare oarbă, Colecția Universul literar, Tipografia și editura ziarului "Universul", București, 1940 * Timp sonor, Editura pentru Literatură, București, 1968 * Privighetoare oarbă: versuri (1928-1969), Editura Eminescu, București, 1971 * Acolo sus, steaua:...
1 poezii, 0 proze
Prima scrisoare
de Adela Setti
Orașul ăla îi tare stricat. Nu te mai văd, suflete. Visăz noaptea că oamenii răi te păzăsc pe la colț și iți cotrobăie sub coaste bănuțul. O zi, atâta de l-ar prețălui, poate s-ar lăsa și ei de rele....
Prima scrisoare
de Valeriu Cercel
Când te-am văzut pentru întâia-și dată Simțeam că îmi vei fi a mea pe veci, N-ai să mă lași cu buza dezumflată Luând ce n-ai pe tine și să pleci, Că io ți-o spun, mă știi că nu fac glume, Satana de...
Prima scrisoare
de Cristina-Monica Moldoveanu
Dragi contemporani de toate vîrstele femeii sau bărbatului, Iertare pentru acest început pompos de scrisoare. Nu cred că voi muri mîine, dar, chiar dacă ar fi fost așa, nu ar fi avut niciun rost să...
Prima scrisoare a lui Lucan către barbarul Totilla
de Eugen Galateanu
Atunci când vine vara, frumoasele din Roma Acele încălțate cu-nalți conturni, firește Acelea care râd aruncând nestemate Acele de pe care tunica diafană Pare a fi doar o suflare a lui Boreu spre ziuă...
Prima scrisoare către centrul pământului
de Zareh Ara
draga mea pornesc pe urmele tale fără să știu cât de mult sau de puțin ne răspunde pământul atunci când îl străbatem cu picioarele goale și cu inima plină de speranța celui mai mic semn despre...
Prima scrisoare către Brugemilda
de Daniel Bratu
nu ești ziua și-a lăsat o haită de nori să mă alerge pe șosele pe alei mătură buzele nordului etern ori dinții cheilor sunt ramuri prinse în clei lipit cerul de gura fumului arde undeva își îndeasă...
Prima scrisoare către editorul meu
de Maria Gold
Timpul se strecoară pe lîngă noi zilnic fără zgomot, nu țipă niciodată să ne mișcăm mai repede spre scopurile pe care ni le-am propus mînați de viziune, dorință sau necesitate, nici nu ne critică,...
Prima scrisoare pentru un prunc
de Gudula Ionut Daniel
Solstițiu de iubire a fost clipa când ne-am cunoscut... Fumând din trabucul timpului ca doi călători întârziați. Ochii noștri ca două clepsidre s-au scurs Unul către celălalt. Peste un timp, un...
Prima scrisoare pentru iubita mea
de hera lucian
„Mă uit la cerul înstelat cu mici grăunțe de alb diamant și mi-aduc aminte cu duioșie de tine cum îmi spuneai cu bucurie și cu lacrimi sărate în ochii tai de culoare verzuie că mă iubești și mă...
Prima scrisoare către Executorul Absolut
de adrian pop
Executorul Absolut este o închipuire am nevoie de el pentru că nu doarme niciodată este obiectiv și asexuat iar dacă-l bag în text este pentru că mă va ucide într-o zi pentru că-i un fel de călău și...
