"Prelungirea lui re sau al lui do luni în zori" – 2485 rezultate
0.04 secundeMeilisearcheugen
-Numele și prenumele? -Eu. -Anul de naștere? -Cel mai tânăr an când se iubeau părinții mei. -Originea? -Ar și semăn Dealul acela din prelungirea codrilor. Știu toate doinele. -Profesiunea? -Ostenesc în ocna cuvintelor. -Ai fost supus Judecății vreodată? -Am stat niște ani închis În sine.
1 poezii, 0 proze
Alfred Moșoiu
Născut în 8 octombrie 1890, la Galați, Alfred Moșoiu urmează studiile liceale la "Sf. Sava" din București și cele universitare la Paris (științe juridice). Va tipări în capitala Franței și o plachetă de versuri (1912), în prelungirea unei activități poetice începute în țară, continuate la reîntoarcere în patrie (1915), mai ales în revista Flacăra, din al cărui grup face parte. Carieră, în special, de autor dramatic și publicist. Referent literar, vreme îndelungată, la Casa școalelor. Decedează în 1932. OPERE (poezii): Sonete, Buc., Minerva, 1910; O toamnă, Paris, Belle Edition, 1912; Sufletul grădinei, Buc., Casa școalelor, 1920; Antologie, făcută de Corneliu Moldovan, Buc., Casa școalelor, 1923; Poezii, Buc., Casa școalelor, 1927. COLABORÃRI: Gazeta Transilvaniei, Flacăra (1915-1916, 1921-1923); Luceafărul (1919); Sburătorul (1919); Citiți-mă (1921); Universul literar (1926) etc.
2 poezii, 0 proze
ioan matiut
exista doar poezia. eu sunt o prelungire neinsemnata a ei. un pretext.
17 poezii, 0 proze
cemeteryum
Cuvintele sunt de prisos aici, sunt doar o prelungire a eternei depresii a unui suflet pierdut in aceasta realitate moarta si fara mila. Sunt doar un tanar de 19 ani satul de tot si de toti, inconjurat de prosti si de inculti, fortat sa-i suport zi de zi pana la refuz si pana la o eventuala migrena care ma acompaniaza trista in intunericul noptii. Imi place sa-mi exteriorizez sentimentele prin poezie, careia incerc sa-i ofer o tenta cat mai intunecata, cat mai trista si cat mai neagra! Binenteles, imi place muzica rock, sunt fan In Flames si imi place sa scriu poezii ascultand Cradle of Filth si Dimmu Borgir dar nu numai.
1 poezii, 0 proze
E. Ar. Zaharia
E. Ar. Zaharia (n. Zaharia Macovei pe 24 ian. 1911, Horodnicul-de-Sus (jud. Rădăuți) - d. 2005) a fost un poet român din Bucovina, ultimul rămas în viață din grupul iconarilor. Despre autor: ”Scriitorul interbelic E. Ar. Zaharia, pe numele real Zaharia Macovei, le-a fost profesor la Oradea multor scriitori din zonă, sau care au trecut prin Bihor, după 1950, Mircea Zaciu, Ana Blandiana, Gheorghe Grigurcu, Vasile Dan, Octavian Doclin, Ioan Derșidan, Ileana Zubașcu ș.a. Născut în Bucovina, în 1911, a fost fixat de George Călinescu, în marea sa Istorie a literaturii române…, la subcapitolul Suprarealiști bucovineni, dedicat “iconarilor” (o prelungire zonală a Gândirii și gândirismului), din grupul cărora făceau parte Mircea Streinul, Iulian Vesper, George Drumur, Traian Chelariu ș.a. Puțini, însă, dintre cei care au învățat literatura română de la profesorul Zaharia Macovei, știau că a publicat ( înainte de 1944) 13 volume de versuri, pentru că după instaurarea regimului comunist la...
2 poezii, 0 proze
Ben Corlaciu
Pentru poet spațiul tavernal este un cadru familiar în care trăiește și scrie. Descoperim la el o lipsă de solemnitate a vieții ce se derulează într-un registru existențial degradat. Starea bahică prelungită conduce la o decădere metamorfică a eului: Mama mea a fost o broască țestoasă/M-a făcut cu trestia cea mai inaltă/Am fost alăptat de o baltă râioasă/Culcușul/Mi-a fost tot o baltă. (Fiul mlaștinei)
3 poezii, 0 proze
Cătălin Precup
Cătălin Cosmin Precup, artist vizual, născut în '81 la Tîrgu Mureș, absolvent de Liceu de arte, apoi studii universitare și postuniversitare la Universitatea de artă și design din Cluj-Napoca, în prezent trăiește și activează în București. Trebuie spus de la început că nu mă interesează etichetele și că nu fac mare deosebire între actele creației, fie că e vorba de pictură sau de poezie. În acest sens se poate zice despre pictura mea că e o poezie vizuală. În general, textele pe care le creez sunt fie transpuneri ale unor idei pe care nu le-am pictat sau desenat și care capătă prin scris o expresie și o formă mai adecvată, fie sunt (ca) niște prelungiri/corespondențe/completări/replici, cîteodată combinîndu-se, la propriu, cu imaginile. Din această cauză, dar și datorită faptului că lucrez ca un alchimist, scriu sporadic iar de multe ori revin, retușez, reciclez, finisez, arunc (poemele de aici vor avea aceeași soartă, în curînd, mai ales că au cam îmbătrînit), demersul putînd părea...
8 poezii, 0 proze
Alexandru Obedenaru
Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...
9 poezii, 0 proze
Prelungirea lui re sau al lui do luni în zori
de Dragoș Vișan
Somnul încă nedezlipit de ochi – prindere în carne a unui suflet bun la care țin și sper s-ajung Lacrimi la trezire când soarele nou îmi ridică membrele către același ori alt scop iubitor Liniștea...
Exercițiu de hermeneutică iconică (II)
de florin caragiu
O interpretare creștină a poemului “Rusalka”, de Mihai Zabet “în fața ta se află o lumânare aprinsă icoana țarului icoana de la capul tău are înfățișarea sofiei lui rubliov desenată pe vârful unei...
Splendida călătorie pe orizontul provinciei
de Liviu Comșia
După o vreme petrecută în orizontul poeziei, publicând două volume de versuri, „Îndemn la nesupunere” (2002) și „apăsați tasta Any” (2005), nonconformismul estetic al lui Liviu Nanu a continuat să-și...
„Apocalipsa după Vaslui” (Humanitas, 2009) a lui Dorin Cozan – o parodie imensă.
de Manolescu Gorun
NOTA: Apelez din nou la bunăvoința editorilor să reclasifice acest text, dacă vor crede de cuviință (deoarece eu nu pot face acest lucru), la „Articol – carte”, mulțumind anticipat. Deși au trecut...
O, țara mea, Românie plină de energii, excelent gestionate ermetic-emergent...
de Adrian Firica
* Cuvântul de ordine ce ne ghidează nația, de douăzeci de ani încoace, în privința gestiunii treburilor veniturilor statului este: zero energii cheltuite, zero “capabilități”, maximum de profit...
Maimuța care pictează
de Nicolae Diaconescu
15.03.2003 Maimuța care pictează Motto: „sunetele au pentru muzică importanța culorilor pentru pictură” Hai, dăruiește-ți o bucurie, îmi spuneam privind fulgii de zăpadă care izbeau geamul topindu-se...
Stiluri și traiectorii de viață
de Ovidiu Mantaluta
1. Vreau – este un cuvânt magic, ce declanșează în noi, dacă este folosit în sens propriu, desfășurarea comportamentului pro-activ, de producere a evenimentelor. Acest cuvânt nu trebuie scos din...
Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca (51)
de Doru Ciucescu
Ca orice megapolis al unei țări slab dezvoltate și cu "baby boom" (n.a. creștere demografică rapidă), Casablanca este înconjurată de o centură mai mult sau mai puțin fragmentată, formată din locuințe...
Sum ergo Deus est
de octav semarian
Și așa, pas după pas, iată-mă cel ce-am rămas, cu o teamă ce mă arde, pentru ce-o fi mai departe și cătând, fără de spor, să găsesc vreun ajutor!... Fiind în viață credincios, recunosc, nu prea...
Mihaida
de Ion Heliade Rădulescu
Cântul I Cânt armele române și căpitanul mare Ce-mpinseră păgânii și liberară țara, Răzbunătoare spaimă luciră peste Istru, Peste Carpați trecură de glorie încinse Și toți românii-ntr-una uniră sub...
Sonia cu accent grav și hiat (19)
de Daniela Luminita Teleoaca
Uneori amintirea izbucnește cu violență maximă, acaparează prezentul, te face captiv, într-un fel invalid „in isto tempore”. Experimentezi neputința, o stare de copilărie sui-generis, nevoia acută de...
electronul meu tunelează
de Dacian Constantin
am nevoie de o piele prin care să absorb marginea o mușama de unde să strâng zilnic firimiturile unei vârste nedrepte nimic nu îți garantează că dacă aș fi avut sânii mai tari orgasmul tău ar fi...
